Cât de poluat este Bucureștiul- concluziile unui raport al Institutului de Sănătate Publică

sursa: Google
Cat de poluat este Bucurestiul

În București este o asociere certă între creșterea poluării cu PM10 și PM2,5 (praf) și numărul tot mai mare de boli care afectează bucureștenii, precum infarctul acut de miocard și infecţii acute ale căilor respiratorii superioare. Este concluzia unui studiu făcut de Institutul Național de Sănătate Publică, realizat pentru perioada 2010-2017, scrie HotNews.ro

Poluarea din Bucureşti, Brașov și Iași, în analiză la Ministerul Mediului. Ce amendă usturătoare ar putea primi România


”În situația în care s-ar fi realizat dezideratele de a scădea nivelurile de poluare cu particule din aer la concentrația egală cu 20 ug/m’ (limită ce ar fi trebuit să fie atinsă în anul 2010), locuitorii oraşului București ar avea o speranță de viaţă mai lungă cu 4 ani”, se arată în studiu.

Concluziile studiului despre cum afectează poluarea din București sănătatea populației

  • S-a obţinut o asociere semnificativ statistică între nivelul de pulberi în suspensie din aerul ambiant şi incidenţa totală.
  • S-a obținut o asociere certă, cu semnificație statistică, între nivelul de pulberi în suspensie din aerul ambiant – PM10 şi incidența prin infarct acut de miocard.
  • S-a obţinut o asociere certă, cu semnificație statistică, între nivelul de pulberi în suspensie din aerul ambiant- PM10 şi incidenţa prin infecţii acute ale căilor respiratorii superioare.
  • S-a obținut o relație evidentă între decesele prin BPOC și utilizarea autovehiculelor noi – o relație divergentă.
  • S-a obţinut o asociere certă, cu semnificație statistică, între mortalitatea prin accident vascular cerebral și expunerea la PM10 din aer.
  • Rezultatele studiului au arătat faptul că relația cert dovedită statistic între poluarea cu PM10 și apariția infarctului miocardic acut și mortalitatea prin accidentul vascular cerebral sunt în deplină concordanță cu cele prezentate de OMS.

Bolile care pot apărea din cauza expunerii la poluarea cu PM10 și PM2,5

La nivel pulmonar: Inflamație, Stres oxidativ, Progresia şi exacerbarea BPOC (bronhopneumopatie obstructivă cronică), Augmentarea simptomatologiei respiratorii, Afectarea reflexelor pulmonare, Diminuarea performanţelor pulmonare.

La nivel cardiac: Alterarea funcției cardiace, Stres oxidativ, Creșterea susceptibilității cardiace în a genera tulburări de ritm, Alterarea repolarizării cardiace, Creşterea riscului de a dezvolta ischemie cardiacă. Inflamație sistemică şi stres oxidativ: o Creşterea proteinei C reactive (CRP), Creşterea mediatorilor proinflamatorii, Activarea leucocitelor şi trombocitelor.

Modificări vasculare: Ateroscleroză (accelerarea, progresia şi destabilizarea plăcilor de aterom), Disfuncție endotelială,Vasoconstricție şi hipertensiune.

Sânge: Reologie alterată, Coagulabilitate crescută, Tromboze periferice, Saturație de oxigen redusă, Risc crescut de ischemie cerebro-vasculară.

În ceea ce privește efectele expunerii de lungă durată la poluare și creșterea morbidității, efectele specificate de studiu sunt:

  • Influența asupra prevalenţei simptomelor respiratorii şi a bolilor pulmonare la copii şi adulți
  • Influenta asupra prevalenţei bolilor cardio-vasculare,
  • Efectele asupra simptomatologiei apărute la astmatici şi la non-astmatici,
  • Prevalenţa simptomelor respiratorii şi a bolilor pulmonare la copii şi adulți
  • Scăderea performantelor funcționale respiratorii pulmonare.
  • Inducerea cancerului pulmonar.
  • Posibilul efect asupra aparatului gastro-intestinal.

De unde vine poluarea cu praf și unde este mai poluat Bucureștiul

Potrivit Institutului de Sănătate Publică, principalele contribuții la emisia totală de PM2,5 din aer revin în mod aproape egal încălzirii rezidenţiale (45,8 %) şi traficului rutier (45,5 %), aportul surselor inventariate din sectorul industrial şi al serviciilor fiind de 8,5 %.

La emisia totală de PM10 din aer, principala contribuție îi revine traficului rutier (48,4 %), urmată de încălzirea rezidențială (39,2 %); sursele inventariate din sectorul industrial și al serviciilor aduc un aport de 11,7 %.

Raportul arată că poluarea cu PM10 și PM2,5 provine din următoarele surse:

  • Arderea unor combustibili fosili pentru încălzitul locuinţelor;
  • Arderea combustibililor pentru obținerea energiei electrice;
  • Arderea combustibililor în procese industriale diverse;
  • Arderea biomasei (lemnului) din păduri pentru încălzit;
  • Arderea vegetației pentru eliberarea unor terenuri în agricultură;
  • Arderea vegetației pentru eliberarea de terenuri în vederea efectuării de construcții;
  • Arderea reziduurilor menajere sau agricole;
  • Construcţii şi demolări;
  • Morărit şi dispozitive folosite în agricultură;
  • Procesarea materialului lemnos;
  • Industria petrochimică, Industrii de prelucrare a metalelor, Industrii de prelucrare a elementelor minerale;
  • Eroziunea solului;
  • Depozitarea şi reciclarea gunoaielor;
  • Antrenarea prafului de pe drumuri pavate sau nepavate;
  • Antrenarea prafului din zone de deșert;
  • Mijloacele de transport, autovehiculele

sursa foto: Hotnews.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here