Votul în străinătate pentru alegerile prezidenţiale a început, în noaptea de joi spre vineri, în Noua Zeelandă şi Australia, dar majoritatea secţiilor de votare se deschid în cursul zilei de vineri. Românii din diaspora au la dispoziţie trei zile pentru a putea vota, dar şi 835 de secţii de votare, aproape dublu faţă de alegerile europarlamentare.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunţă că peste 715.000 de români cu drept de vot trăiesc în străinătate, cei mai mulţi în Republica Moldova şi Germania. Primii care au putut vota la alegerile prezidenţiale din acest an au fost românii stabiliţi în Noua Zeelandă. Secţia de votare din Auckland s-a deschis, în noaptea de joi spre vineri, la ora 1:00, ora României, care reprezintă ora locală 12.00.
Votul în străinătate se va încheia luni, la ora 7:00, odată cu închiderea secţiilor de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii.
Pentru aceste alegeri, în străinătate au fost organizate 835 de secţii de votare, aproape dublu faţă de alegerile europarlamentare.
În cursul zilei de vineri, se votează de la 12 la 21, iar sâmbătă şi duminică, românii din afara graniţelor ţării pot vota între orele 7 şi 21. În toate cele trei zile există posibilitatea de prelungire a votării până cel mai târziu la ora 23:59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 21:00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare.
Potrivit legii, pot vota la secţiile de votare din străinătate cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în afara ţării, indiferent de motivul prezenţei acestora pe teritoriul altei ţări – domiciliaţi, rezidenţi sau turişti.
Cei care au dorit să voteze la o secţie de votare din străinătate mai aproape de casă au avut posibilitatea să se înregistreze cu această opţiune pe portalul votstrainatate.ro, în această situaţie aflându-se 38.944 de alegători.
Actele pe baza cărora se poate vota în străinătate sunt: cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).
În premieră la un scrutin prezidenţial, la alegerile prezidenţiale din 2019 alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate au avut la dispoziţie şi varianta de a vota anticipat, prin corespondenţă, pentru această opţiune fiind înregistraţi pe portalul votstrainatate.ro un număr de 41.003 cetăţeni români.
Plicurile cu voturile acestora trebuiau, însă, să ajungă la sediile birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă până cel mai târziu la data de 7 noiembrie 2019. Cei ale căror plicuri nu au ajuns în termenul legal, vor fi notificaţi şi îndrumaţi să se îndrepte spre cea mai apropiată secţie de votare.
O altă noutate a alegerilor prezidenţiale din acest an o constituie utilizarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), cu precizarea că secţiile de votare din străinătate vor fi dotate cu trei până la nouă tablete, acestea având dublă funcţionalitate: scanarea actelor de identitate a votanţilor şi înregistrarea semnăturii electronice a acestora.
Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot, la acest scrutin, este 715.752.
Cei mai mulţi români cu drept de vot în afara ţării sunt în Republica Moldova, respectiv peste 230.900, şi Germania, peste 101.000. În Italia sunt peste 62.000 de români cu drept de vot, în Statele Unite ale Americii peste 60.000, în Canada peste 43.000, în spaia peste 41.000, în Israel peste 38.000, în Ungaria peste 27.000, în Franţa peste 19.000, în Austria peste 18.000, iar în Belgia peste 6.800.
În mai multe ţări figurează câte un cetăţean român cu drept de vot, respectiv Nepal, Polinezia franceză, Rwanda, Ciad, Tadjikistan, Comore, Guyana franceză, Jamaica, Liberia şi Sri Lanka.
Alegătorii care au optat să voteze în străinătate, atât pentru votul prin corespondenţă (în total 35.917), cât şi pentru votul la o secţie de votare (în total 33.802), prin înregistrarea pe site-ul www.votstrainatate.ro, care au domiciliul în România, au fost radiaţi din listele electorale permanente din România pentru acest scrutin. Astfel, din listele electorale permanente din România au fost radiate 63.362 persoane.
La alegerile prezidenţiale s-au înscris 14 candidaţi, reprezentanţi ai unor partide, dar şi independenţi. Printre aceştia se numără actualul şef al statului, Klaus Iohannis, fostul premier Viorica Dăncilă, preşedintele USR, Dan Barna şi preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. Mai candidează actorul Mircea Diaconu, susţinut de Alianţa ”UN OM”, formată din ALDE şi Pro România, dar şi Theodor Paleologu, susţinut de PMP.
Cetățeanul TV