Anul trecut, în luna iulie, românul Cristian, în vârstă de 20 de ani, s-a decis să meargă la muncă în Germania, la muncile agricole. Nu știa o iotă de germană și nici nu prea a fost atent la contractul pe l-a semnat. Nu l-a interesat nici ce conținea contractul sau dacă avea asigurare medicală. Își făcuse calculele și a ajuns la concluzia că din cei puțin peste 1.000 de euro poate să trimită o parte acasă, la familie, iar cu restul să viseze la o viață mai bună.
Tot timpul, cât a muncit la recoltat, Cristian a lucrat în medie 12 ore pe câmp, șase și chiar șapte zile pe săptămână. A mâncat puțin, a dormit prost și spera să reziste cel puțin un an. Când au început să se apropie lunile de iarnă a aflat că fermieri nemți nu mai aveau nevoie de serviciile lui. În octombrie, după ce la ferma la care lucra s-au terminat și lucrările de primăvară, cineva i-a propus să lucreze pe șantier. Nici acolo norocul nu prea i-a surâs. A lucrat mai mult la negru. Apoi, din luna ianuarie a ajuns să lucreze la o pepenieră.
Tânărul a povestit pentru DW că transporta și împacheta 250 de pomi, fiecare cântărind până la 40 de kilograme. Nu munca l-a deranjat, ci faptul că el și colegii săi erau tratați „fără respect, înjurați, trași de haine și scuturați puternic, dacă nu făceam treaba cum sperau șefii”.
N-a mai rezistat mult, a cedat psihic și a vrut să plece, însă angajatorul îi reținuse buletinul. Nu putea nici să plece acasă, nici să se angajeze în altă parte. După două săptămâni de muncă fără nicio zi liberă a reușit să-și ia banii și să plece. Atunci a cunoscut-o pe o consilieră în cadrul programului guvernamental de land din Renania de Nord-Vestfalia (NRW) „Arbeit und Leben” („Muncă şi Viaţă”), care a convins angajatorul să elibereze nu mai puţin de 10 români care se aflau într-o situaţie similară.
Cristian lucrează acum la o fermă în alt land federal şi spune că se simte mai apreciat. Nu are însă o asigurare de boală şi nici nu contribuie la asigurările sociale, deşi perioada lucrată în Germania i-ar fi utilă, mai târziu, la pensie, de exemplu.
Cetățeanul TV
