Există o mare problemă privind legislația referitoare la consolidarea clădirilor cu risc seismic pentru populație, a declarat vicepremierul Vasile Dîncu, care a precizat că în acest moment lucrează împreună cu Ministerul Justiției și cu societatea civilă pentru a găsi o formulă.
„O mare problemă este legislația pe care o avem și noi lucrăm în acest moment, împreună cu Ministerul Justiției și cu societatea civilă pentru a găsi o formulă. În al doilea rând există un fel de blocaj la nivelul administrației locale și cetățeni, în relația administrația locală și cetățeni în care ori cetățenii au dat în judecată administrația locală ori administrația locală dă în judecată cetățenii. Ce e drept, în ultimii cinci ani am studiat modul în care au fost utilizați banii cheltuiți de la Guvern pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic pentru populație, au ajutor pentru populație. Au fost ani în care, de exemplu, în București am avut zero absorbție sau 21% în 2014”, a spus Vasile Dîncu la Digi 24.
El a arătat că anul acesta există un buget de cinci ori mai mare pentru această destinație și a precizat că, în acest moment, sunt 80 de clădiri cu risc seismic în consolidare, dintre care 50 în București și restul în Ploiești, Buzău, Călărași. „O să cheltuim banii aceștia. Se vede că s-a mișcat ceva”, a adăugat Dîncu, arătând că ar trebui schimbată în Constituție sintagma privind „prevalența proprietății sau a interesului privat asupra interesului colectiv”.
El a mai spus că o propunere din partea societății civile este aceea de a modifica legea asociațiilor de proprietari astfel încât să se poată hotărî asupra mutării a unor locatari care nu vor doar prin votul majorității locatarilor, și nu cu unanimitate, cum este acum. „Pe de altă parte, noi o să construim mai multe locuințe de necesitate și să dăm facilități oamenilor pentru ca să se poată muta dintr-un bloc la un moment dat. Am adus specialiști japonezi, vom folosi inclusiv metode de a consolida cu populația înăuntru, dar nu se poate peste tot acest lucru. Va trebui să lucrăm mai mult să aducem fonduri mai mari, să avem un program național”, a mai menționat Dîncu.
Vicepremierul a susținut că autoritățile locale au fost uneori „mai timide” și nu au vrut să supere cetățenii, având în vedere că vine campania electorală. Primarul are între obligații și aceea de „a permite intervenția inclusiv pe proprietatea privat atunci când este vorba de o problemă pentru un pericol public, pentru o consolidare pentru un seism”, a arătat Dîncu.
Pe de altă parte, Dîncu a reiterat că, în acest moment, „România este mult mai pregătită decât în multe alte domenii pentru un seism”. „Noi avem în acest moment 607 clădiri cu risc seismic unu, 370 sunt în București dintre acestea, care sunt un pericol major pentru populație în cazul unui seism de un grad superior. Dar în ultimii ani am avut foarte multe acțiuni prin care am pregătit populația, am pregătit forțele noastre. Avem 27.000 de ofițeri și subofițeri la ISU foarte bine instruiți. 120 de căutători urbani specializați chiar în străinătate, printre cei mai bun spun specialiștii din lume. Am lucrat și în colaborare foarte bună din ultimii 7-8 ani cu Japonia, am pregătit 29 de specialiști care astăzi lucrează la Institutul de fizică a pământului, la universitatea de construcții, la arhitectură și urbanism la București, oameni care sunt pregătiți tot la nivel internaționali în a decripta semnele acestui lucru”, a adăugat Dîncu.
Cetățeanul TV
