Un mare matematician român a locuit în sectorul 5

În sectorul 5, pe strada dr. Carol Davila, la nr. 8, într-o vilă frumoasă, a locuit un mare matematician român: academicianul Miron Nicolescu.

Vila se află pe lista monumentelor istorice ale Capitalei aflate în sectorul 5.

Un giurgiuvean, doctor în matematică la Sorbona

Miron Nicolescu s-a născut la 27 august 1903, la Giurgiu. Şi-a făcut studiile liceale la Bucureşti, apoi a urmat Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti, luându-şi licenţa în matematici în 1924.

Şi-a continuat pregătirea la Şcoala Normală din Paris, în 1926, obţinând în 1928, la Sorbona, titlul de doctor în ştiinţe matematice.

A fost conferenţiar suplinitor de matematici generale (1928-1929), docent de analiză matematică (1929-1931), conferenţiar definitiv (1931-1933) şi profesor de geometrie analitică (1933-1940) la Universitatea din Cernăuţi. De asemenea, a fost profesor titular de geometrie analitică la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti (1940-1941), apoi profesor de calcul diferenţial şi integral (din 1941).

Creator al școlii românești de analiză matematică

Șef al Catedrei de Calcul Diferenţial şi Integral (1948-1964) şi al Catedrei de Analiză Matematică (1964-1973) la Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti (din 1941), apoi, din 1973, profesor consultant; director al Institutului de Matematică al Academiei Române (1963-1973); secretar general şi subsecretar de stat la Ministerul învăţământului (1946-1948).

Creator al şcolii române de analiză matematică, Miron Nicolescu a lăsat însemnate contribuţii în: teoria derivatei alveolare, teoria funcţiilor poliarmonice, teoria funcţiilor policalorice, teoria măsurii Jordan, analiza hiperbolică, analiticitate în algebre normate etc.

Membru corespondent (2 nov. 1948), apoi membru titular (2 iul. 1955) şi preşedinte (8 apr. 1966-30 iun. 1975) al Academiei Române.

A murit la 30 iunie 1975, la Bucureşti.

Omagiat de Academia Română la 100 de ani de la naștere

Acad. Romulus Cristescu, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Matematice, a prezentat, în deschidere, viaţa unuia “dintre cei mai mari creatori români în domeniul analizei matematice”. După ce, în 1924, Miron Nicolescu şi-a luat licenţa în matematică, a plecat la Paris, unde a luat o a doua licenţă în matematică, devenind, în 1928, doctor al Universităţii din Paris cu teza “Fonctions complexes dans le plan et dans l’espace”. Întors în ţară, a fost profesor la Universitatea din Cernăuţi şi, din 1940, când când şi-a susţinut docenţa, vine la Universitatea din Bucureşti, unde parcurge toate treptele ierarhiei universitare, ajungând şef al catedrei de analiză matematică. În anul 1948 a fost ales membru corespondent al Academiei Române şi, în 1955, membru titular, director al Institutului de Matematică din 1963 până în 1973, pentru ca între anii 1966-1975 să fie preşedinte al acestui prestigios for al ştiinţei şi culturii româneşti. A obținut rezultate remarcabile în teoria funcţiilor de variabile complexe, în teoria ecuaţiilor diferenţiale ordinare sau cu derivate parţiale, precum şi în teoria funcţiilor reale.”

Solomon Marcus: „Ne-a învățat matematică…”

Evocând personalitatea lui Miron Nicolescu ca preşedinte al Academiei Române, cu care a colaborat în anii când a fost secretar general al Academiei Române, acad. Radu Voinea  înfăţişat pe larg fapte pe care istoria va trebui să le consemneze aşa cum au fost. Şi au fost anii grei, când, printre altele, unităţile de cercetare academică au fost transferate, treptat, la alte  instituţii, când au fost pierdute Casa oamenilor de ştiinţă, vilele de la Predeal Casa oamenilor de ştiinţă, vilele de la Predeal şi casa de creaţie de la Căciulaţi şi au fost anulate indemnizaţiile de academician. Cu regretul că nu le putem prezenta aici, insistăm că ar trebui cunoscute, aşa cum au fost, pentru a aprecia cum se cuvine oamenii care s-au străduit să apere ….şi au făcut-o, atât cât le-a îngăduit un regim politic totalitar. A trăit aceşti ani ca “un erou de tragedie”.

Acad. Solomon Marcus mărturisea: “Ne-a învăţat matematică, devenindu-ne părinte spiritual. Avea forţa intelectuală şi morală de a decide destinul unor tineri, care, încărcaţi cu energia astfel obţinută, au devenit la rândul lor capabili de a decide destinul altor tineri.” 

Misiunea Centrului Cultural și de Tineret Sector 5

Centrul Cultural și de Tineret Sector 5 are rolul de a identifica și aborda nevoile culturale ale comunității reprezentate, de a susține proiecte, manifestări și activități culturale locale și de a fi, în general, un catalizator cultural comunitar – permițând formarea și consolidarea unei identități culturale locale.

Promovarea interacțiunii culturale între grupuri diferite provenind atât din interiorul, dar mai ales din exteriorul comunității în vederea susținerii toleranței culturale, a dialogului și a solidarității, dar și a asigurării permisibilității comunicative între diferitele medii socio-culturale, țintind spre dizolvarea problemelor etnice și sociale prin cultivarea spiritului civic;

Protejarea și susținerea libertății de creație, înțeleasă ca drept la exprimare artistică (materializarea într-o formă artistică a unei opinii/poziționări față de anumite lucruri/fapte/acțiuni), în conformitate cu art. 33 al Constituției României și a normelor internaționale, pentru perfecționarea și formarea tinerilor în domeniile artistice și asigurarea performanței în creativitate, cultură și educație, dar și pentru validarea expresivității artistice și dezvoltarea culturală și artistică multivalentă;

Susținerea accesului liber și a oportunităților egale la cultură, sport și educație continuă, oferind condițiile necesare însușirii valorilor, exprimării artistice libere și participarii la manifestări și programe culturale, de dezvoltare, creative și educaționale, crescând gradul de acces și participarea cetățenilor la viața culturală.