Sectorul 5. Clopotnița de la Antim, „chilia” Rugului Aprins

Sectorul 5

În sectorul 5, zonă plină de istorie națională, există un muzeu, poate mai puțin cunoscut: muzeul „Rugul aprins”, din incinta sfintei mănăstiri Antim, mănăstire – colț de rai, sfânt lăcaș de credință și de rugăciune și puternic centru de valoroasă cultură românească.

Muzeul “Rugul aprins” se află chiar în clopotnița sfintei mănăstiri Antim, la intrarea în “cetatea” lui Dumnezeu. Centrul cultural și de tineret “Ștefan Iordache” al sectorului 5 vă invită să vizitați și să cunoașteți istoria extraordinară a acestui loc!

Din iniţiativa şi cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Muzeul „Rugul aprins”, de la etajul clopotniţei Mănăstirii Antim din Bucureşti, a fost reorganizat în fosta chilie a ieroschimonahului Daniil Sandu Tudor, promotorul mişcării de revigorare spirituală cu aceeași denumire, „Rugul aprins”. Astfel sunt comemorați şi cinstiți cu evlavie cei care, prin rugăciune şi jertfă, au trăit şi au mărturisit credinţa ortodoxă în timpuri de grea persecuţie comunistă.

Elită culturală și ortodoxă

Arhimandritul Policarp Chiţulescu, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, spune că mişcarea spirituală isihastă numită „Rugul aprins” a fost înfiinţată în anul 1946 de către Sandu Tudor ( monahul Daniil), împreună cu mai mulţi clerici şi oameni de cultură din elita interbelică bucureşteană: Mitropolitul Tit Simedrea, arhimandriţii Benedict Ghiuş, Sofian Boghiu, Arsenie Papacioc, Vasile Vasilache, ieromonahul Adrian Făgeţeanu, prof. Alexandru Mironescu (savant, chimist), prof. Anton Dumitriu (logician), Vasile Voiculescu (medic şi poet), Paul Sterian (scriitor şi publicist), Constantin Joja (sculptor), Paul Constantinescu (muzicolog), Ion Marin Sadoveanu (scriitor) şi alţii.

Rugăciunea neîncetată a inimii

Numele mişcării duhovniceşti i-a fost inspirat fondatorului principal, Daniil Sandu Tudor, de viziunea pe care Prorocul Moise a avut-o în Muntele Sinai, când un rug care ardea şi nu se mistuia prefigura pururea-fecioria Maicii Domnului. În cazul intelectualilor creştini ortodocşi care se întâlneau la Mănăstirea Antim, denumirea „Rugul aprins” exprima lucrarea rugăciunii neîncetate pe care şi-o dorea fiecare membru al grupului, ca mod de unire mistică permanentă cu Mântuitorul Iisus Hristos. Această lucrare duhovnicească se realiza cu binecuvântarea Bisericii Ortodoxe Române, întrucât grupul de intelectuali îşi propunea să ajute misiunea Bisericii în rândul intelectualilor.

Sectorul 5

În acest scop, în chilia părintelui Daniil Sandu Tudor din clopotniţă sau în biblioteca Mănăstirii Antim, membrii „Rugului aprins” se întruneau săptămânal, după săvârşirea slujbelor din biserică, şi purtau discuţii de înaltă ţinută intelectuală şi spirituală. Adeseori, la conferinţe asistau mulţi oameni de profesii variate, însetaţi de o viaţă creştină autentică.

Astăzi, cămăruţa din clopotniţă păstrează un duh de pace, blând şi liniştitor. Suflul rugăciunii neîncetate a membrilor „Rugului aprins” se menţine peste timp.

Ieromonahul Antipa Burghelea, secretarul Mănăstirii Antim, explică: „Muzeul este amplasat în fosta chilie a părintelui Daniil Sandu Tudor. El a locuit aici prin anii 1945-1948, iar după ce a plecat în Moldova camera a fost ocupată de alţi părinţi călugări. Arhitectura actuală a muzeului respectă vechea arhitectură a clopotniţei, de acum 300 ani. Cu ajutorul Bibliotecii Sfântului Sinod am reuşit să expunem câteva însemnări, manuscrise ale părintelui Daniil Sandu Tudor, o serie de exemplare din cărţile dumnealui cu dedicaţii şi semnături de la diferite personalităţi ale vremii, la care am adăugat şi lucrări monografice.”

Arestați, chinuiți, omorâți

Instaurarea regimului comunist în România a adus, între altele, la interzicerea asociațiilor religioase. Grupul și-a văzut mult limitat cadrul de activitate.

Sandu Tudor a părăsit grupul de intelectuali, căci, după ce, la 25 iunie 1948, intrase frate în obștea mănăstirii Antim, iar la 2 septembrie 1948, la cererea sa, fusese tuns în monahism, cu numele Agaton, la 23 februarie 1950, cu aprobarea patriarhului Justinian, s-a transferat la schitul Crasna-Gorj, din Arhiepiscopia Craiovei, unde este hirotonit preot (ieromonah) de către mitropolitul Firmilian al Olteniei.

După plecarea părintelui Agaton, grupul s-a destrămat, în anul 1950 activitatea Rugului Aprins încetând definitiv la mânăstirea Antim.

Ridicat din casa profesorului Alexandru Mironescu, în noaptea de 13 spre 14 iunie 1958, împreună cu acesta și cu fiul său, studentul Șerban, părintele Daniil Tudor a fost judecat de Tribunalul Militar București, într-un lot de 16 intelectuali (clerici și mireni) denumit Lotul Alexandru Teodorescu. Judecați sub acuzația de uneltire contra ordinii sociale prin activitate mistică -dușmănoasă, au primit toți pedepse cuprinse între 5 și 25 de ani închisoare.

Părintele Daniil Tudor și-a sfârșit zilele la 17 noiembrie 1962, în spitalul penitenciarului Aiud, în urma unei hemoragii celebrale, necunoscându-se nici până astăzi locul unde a fost îngropat.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here