Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) i-a transmis preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Corina Corbu, o scrisoare deschisă în care îi cere să răspundă la o serie de întrebări legate de sumele necesare plăţii drepturilor salariale restante la sfârşitul anului 2023.
CITEŞTE ŞI: Horodniceanu şi-a angajat ful la Tribunalul Iaşi: Concursul dat când tatăl său era vicepreşedinte CSM
Șefa ÎCCJ este membră de drept a CSM, astfel că alegerea unei scrisoari deschise, în locul unor discuții interne, sugerează un conflict între părțile implicate.
„Având în vedere rolul Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenţei justiţiei, inclusiv din perspectiva componentei financiare, în spiritul dispoziţiilor art. 133 alin. 1 din Constituţia României şi cunoscând preocuparea dumneavoastră pentru funcţionarea sistemului judiciar, raportat la contextul actual din instanţele judecătoreşti, caracterizat de nemulţumire generală pe fondul alocării, lipsite de transparenţă, a sumelor necesare plăţii drepturilor salariale restante la sfârşitul anului 2023, cu efecte negative asupra bunei înfăptuiri a actului de justiţie în beneficiul justiţiabilului, vă rugăm să ne comunicaţi următoarele: care este procentul alocat instanţelor judecătoreşti, în anul 2023, de Guvernul României, din totalul sumelor necesare pentru plata drepturilor izvorâte din titluri executorii reprezentate de hotărâri judecătoreşti şi acte administrative?”, notează membrii Secţiei pentru judecători a CSM în scrisoare.
A doua întrebare vizează alocarea către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curţile de apel a sumelor primite în condiţiile menţionate.
„Aţi păstrat procentul rezultat din răspunsul la întrebarea numărul unu? Dacă nu, ce procent aţi alocat fiecărei Curţi de apel, respectiv Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din sumele scadente în anul 2023, la nivelul fiecăreia dintre acestea?”, întreabă judecătorii din CSM.
Decizia șefei ÎCCJ, „percepută ca fiind de natură a încălca independența justiției”
Membrii Secţiei pentru judecători mai întreabă şi ce criterii au fost avute în vedere la stabilirea procentelor despre care s-a făcut vorbire la întrebarea numărul doi, „având în vedere că modalitatea de alocare a sumelor de mai sus este percepută ca fiind de natură a încălca independenţa justiţiei din perspectiva componentei financiare şi de a afecta statutul constituţional al judecătorilor”.
Potrivit legii, bugetul Curţilor de apel, al Tribunalelor, al Tribunalelor specializate şi al Judecătoriilor aprobat pentru cheltuielile de personal ale acestor instanţe, precum şi cel aprobat pentru alte categorii de cheltuieli intrinsec legate de cheltuielile de personal este cuprins în bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi este gestionat de aceasta, preşedintele ICCJ având calitatea de ordonator principal de credite pentru instanţele judecătoreşti cu privire la aceste categorii de cheltuieli.
Cetățeanul TV