Unul din doi copii e supus unei forme de abuz, 41,5% dintre copii se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, cea mai mare rată din UE.
45% dintre fetele sub 15 ani care au devenite mame în statele UE provin din România, transmite Organizaţia „Salvaţi Copiii” cu ocazia Zilei Internaţionale a Copilului.
„În România, unul din doi copii este supus unei forme de violenţă fizică, emoţională şi sexuală, în vreme ce 41,5% dintre copii trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială, 6 copii dintr-o mie mor înainte de a împlini un an de viaţă, 731 de fete sub 15 ani devin mame anual (date aferente anului 2020), cel puţin 100.000 de copii trăiesc fără ambii părinţi sau fără unul dintre ei. Mai mult, în 2021, un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate şi a avut nevoie de consiliere şi suport psiho-emoţional, procentul crescând la peste 50%, în cazul adolescenţilor, mergând până la consecinţe extrem de grave, şi anume tentative de suicid. În doar 8,1% dintre cazuri, diagnosticele au fost independente de contextul pandemic (opoziţionism, ADHD/ADD, tulburări de vorbire, intelect liminar sau tulburări de neurodezvoltare)”, arată datele unei anchete realizate de Salvaţi Copiii România.
Risc mare de sărăcie
România continuă să fie statul membru al Uniunii Europene cu cel mai mare nivel al riscului de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor, 41,5% dintre aceştia, adică 1,5 milioane de copii, mai mult decât adulţii (34,5%) fiind afectaţi de lipsa de venituri ale familiei care să asigure supravieţuirea sau un trai decent, de izolarea socială şi educaţională în care trăiesc, de lipsa de acces la nutriţie în acord cu vârsta şi nevoile biologice ale copilului şi la servicii socio-educaţionale şi de sănătate de calitate. România rămâne o ţară a şanselor inegale, în condiţiile în care acest risc al sărăciei variază de la 19,9% în marile oraşe la 30% în oraşele mici şi suburbii şi atinge un îngrijorător nivel de 50,5% în mediul rural. Datele comparative ale ne arată că, la nivelul populaţiei generale din ţara noastră, procentul gospodăriilor care nu îşi permit măcar o dată la două zile o masă cu carne/peşte sau alt tip echivalent de proteine ajungea la 14,7% (media UE fiind de 8,1%). Mai mult, procentul creşte la 28,3% pentru familiile cu trei sau mai mulţi copii şi la 30%, în cazul familiilor monoparentale. Aceeaşi sursă ne arată că 26,2% dintre copiii României cresc în locuinţe care nu au toalete în interiorul casei, media la nivelul UE fiind de doar 2%.
Recomandări: Consolidarea serviciilor de asistenţă socială pentru identificarea precoce a situaţiilor de risc pentru copii, printr-o bugetare constantă şi în acord cu nevoile locale; Dezvoltarea serviciilor de educaţie timpurie, în special în mediul rural; Creşterea investiţiilor economice în comunităţile rurale; Oferirea unei mese zilnice calde, în mod gratuit, pentru fiecare copil în creşele, grădiniţele şi şcolile din comunităţile vulnerabile economic; Dezvoltarea serviciilor medicale pentru copii.
Campioni la mame minore
Potrivit EUROSTAT, peste un sfert (28,05%) dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană trăiesc în România, ţară care ocupă primul loc la acest capitol, în rândul statelor membre. Din totalul naşterilor în 2020 (198.302 naşteri), 731 provin de la mame cu vârsta sub 15 ani şi 7.545 de la mame cu vârsta între 15-17 ani. 4,17% din totalul naşterilor din România provin de la mame minore. Îngrijorător este faptul că, din 731 de mame cu vârsta sub 15 ani, 706 se află la prima naştere, 24 de fete cu vârsta sub 15 ani se află la a doua naştere, iar una la cea de a treia naştere. De asemenea, din 7.545 de mame cu vârsta între 15-17 ani, 6.898 se află la prima naştere, 1.264 se află la a doua naştere, 113 la a treia naştere. (Eurostat, date pentru anul 2000, accesat mai 2022). Fenomenul mamelor minore, care plasează România pe primele locuri din Europa, este unul complex, ale cărui consecinţe afectează atât mama, cât şi copilul. Analiza privind condiţiile de viaţă, locuire şi stare de sănătate a gravidelor, copiilor şi mamelor cu copii sub 5 ani din mediul rural, realizată în 2020 de Salvaţi Copiii, sub forma unei anchete sociologice în comunităţile rurale, relevă faptul că există o corelaţie directă între vârsta precoce a mamei, care înseamnă şi o dezvoltare emoţională, dar şi socială, încă incomplete, şi lipsa accesului la educaţie sanitară şi la servicii medicale constante.
În România, conform statisticilor oficiale, 76.170 de copii au părinţii plecaţi la muncă în străinătate din care 21.024 sunt complet lipsiţi de îngrijirea părinţilor, având ambii părinţi plecaţi peste hotare sau provenind din familii în care părintele unic susţinător este plecat. Datele obţinute de Ministerul Educaţiei de la unităţi şcolare au indicat însă cifre mult mai mari decât ale ANPDCA, chiar dacă nici acestea nu sunt complete. Perioada pandemiei a accentuat dificultăţile emoţionale, sociale şi educaţionale cu care se confruntă copiii rămaşi acasă, anxietatea resimţită de părinţii aflaţi la distanţă şi problemele de comunicare cu copiii; persoanele în grija cărora au rămas copiii întâmpină mari dificultăţi în creşterea acestora, gestionarea situaţiilor problematice ivite şi prevenirea înstrăinării şi izolării sociale a copiilor. Totodată, în lipsa delegării temporare a autorităţii parentale, procedură necesară în situaţia plecării în străinătate a ambilor părinţi sau a părintelui unic susţinător, copiii sunt privaţi de cele mai elementare drepturi, cum ar fi cel de a beneficia de asistenţă medicală corespunzătoare sau de a se înscrie la şcoală.
Cetățeanul TV
