Ieșirea de sub control a deficitului bugetar în 2024, venită ca urmare a creșterilor alerte de salarii pentru bugetari și de pensii din anul electoral, a împins suma împrumuturilor realizate de Guvern la un nou record.
CITEŞTE ŞI: Alertă într-un oraș din Dâmbovița, din cauza unui urs!
Guvernul PSD-PNL condus de Marcel Ciolacu a ajuns cu împrumuturile la 213 miliarde de lei (42,8 miliarde de euro), în primele 10 luni din acest an, după ce în octombrie a făcut împrumuturi de 13,8 miliarde de lei, arată într-o analiză Economedia.roComparativ, după primele 10 luni din 2023, împrumuturile se ridicau la 174 miliarde de lei, iar deficitul bugetar era la 62,8 miliarde de lei. În 2024, după primele 9 luni din an, deficitul este la 96,2 miliarde de lei.
Deficitul bugetar reprezintă suma de bani lipsă pentru acoperirea tuturor cheltuielilor planificate într-un an de Guvern. Pe lângă acest deficit, Guvernul se mai împrumută pentru a plăti datoria ce ajunge la scadență într-un an.Plan de ajustare a deficitului bugetarPlanul structural de ajustare a deficitului bugetar, trimis de Guvern către Comisia Europeană, se întinde pe 7 ani. În aceste condiții, împrumuturile anuale vor ajunge și mai mari în perioada următoare, deși deficitul se va reduce cu câte 0,8% din PIB în fiecare din următorii șapte ani. Asta se datorează creșterii stocului de datorie, care va împinge cheltuielile cu dobânzile la 3,5% din PIB în 2031 (100 miliarde de lei), de la 2,0% din PIB (35 miliarde de lei) în acest an.
Ieşire pe pieţele externe
Guvernul se apropie acum, încet-încet, de suma de 250 de miliarde de lei, care probabil va fi depășită după ce va mai face o ieșire pe piețele externe pentru a se împrumuta, în final de an.Această dinamică are loc deși „veniturile bugetare au fost peste așteptări (+13% față de primele 9 luni din 2023)”, iar ANAF a colectat cu câteva miliarde de lei peste programul trasat de Ministerul Finanțelor. Totuși, „creșterea deficitului este astfel explicată de creșterea cheltuielilor bugetare (+20,7%, față de planificarea bugetară de la început de an de doar +10%) în acest an electoral special, cu toate rundele de alegeri.”Necesar de 140 miliarde de leiConform sursei citate, pentru acest an, vorbim despre un necesar pentru deficitul bugetar cuprins între 130 și 140 miliarde de lei (7,9% din PIB), plus 95 miliarde de lei pentru plata datoriei scadente. La acestea se adaugă prefinanțarea pentru 2025, în valoare de circa 20-25 miliarde de lei. În 2023, împrumuturile pe tot anul au fost în sumă de 203 miliarde de lei.
În debutul lui octombrie, Ministerul de Finanțe s-a împrumutat și prin obligațiuni Samurai, denominate în yeni japonezi, pe piața financiară de la Tokyo, în încercarea de a atrage investitori japonezi. Cererea pentru aceste titluri a fost foarte slabă, astfel că Guvernul a împrumutat echivalentul în lei a doar puțin peste 1 miliard.Un aspect îngrijorător este că „Guvernul face cadouri investitorilor și băncilor și își subminează voluntar costurile de îndatorare.” Cele 7,4 miliarde de lei atrase de la bănci au fost făcute la dobânzi în creștere, în special pentru scadențele pe termen lung. Guvernul a estimat un cost de finanțare pe 10 ani de 6,9% până în 2031, iar acest lucru a dus la o creștere a dobânzii pe 10 ani în piața secundară.În Uniunea Europeană, România se împrumută deja la dobânzi mai mari decât toate țările, cu excepția Ungariei. Acest lucru se datorează inflației mari, deficitului bugetar imens și a credibilității scăzute a clasei politice în fața investitorilor.
Guvernul se împrumută
De altfel, Guvernul se împrumută mult mai scump acum comparativ cu decembrie 2023, când „chiar dacă inflația era mai mare, deficitul era ceva mai mic.
Avertisment de la Comisia EuropeanăNecesarul ridicat de finanțare al Guvernului în următorii ani, coroborat cu o inflație anuală de 4-5%, va menține cel mai probabil dobânzile suverane ridicate. Banca Națională a României a pus pe pauză ciclul de scădere a dobânzilor, iar o nouă scădere ar putea să vină abia în cel de-al doilea trimestru din 2025.Comisia Europeană a atras atenția asupra riscurilor financiare ale României, prognozând că „dacă nu se face niciun fel de corecție asupra politicilor fiscale, România riscă să ajungă în 2034 la un nivel al datoriei publice de peste 90%.” Proiecția este alarmantă, țara noastră fiind a doua prognozată să înregistreze cea mai mare creștere a datoriei publice ca procent din PIB, de la 50% în 2024 la 93% în 2034.Deși Guvernul are un plan pe 7 ani pentru controlul cheltuielilor și măsuri fiscale pentru creșterea veniturilor bugetare, programele de guvernare sugerează că nu se vor face schimbări semnificative în politicile fiscale. Această situație ridică întrebări serioase despre sustenabilitatea fiscală a României în viitorul apropiat.
Cetățeanul TV
