În urmă cu 30 de ani, la Bucureşti avea loc ultimul miting al puterii comuniste în faţa Comitetului Central. Manifestațiile începute la Timișoara, în 15 decembrie 1989, ca răspuns la încercarea guvernului de a-l evacua pe pastorul reformat Laszlo Tokes, însoțite de o reprimare sângeroasă, dar și de declararea orașului liber de comunism, în 20 decembrie 1989, și-au gasit ecoul la București în 21 decembrie.
Evenimentele din Timișoara au fost descrise în jurnalele de știri ale radiourilor Radio Europa Liberă și Vocea Americii, ascultate clandestin de către români, precum și de către studenții care se întorceau acasă pentru sărbătorile de Crăciun.
Întors din Iran pe data de 20 decembrie 1989, Ceaușescu descoperă în țară o situație deteriorată. La ora 19.00, pe 20 decembrie, el a ținut o cuvântare televizată, transmisă dintr-un studio TV situat în interiorul clădirii Comitetului Central, în care i-a etichetat pe cei care protestau la Timișoara ca dușmani ai Revoluției Socialiste.
Ultimul discurs, ultimele promisiuni
A doua zi, pe 21 decembrie, în jurul prânzului, a fost convocată o mare adunare populară menită să exprime sprijinul populaţiei faţă de conducerea de partid şi de stat. La ora 12.39 începe mitingul de sprijinire a politicii duse de Nicolae Ceauşescu.
La balconul Comitetului Central al PCR se afla cuplul Ceauşescu, înconjurat de mulţi dintre conducătorii de partid. După numai un minut şi jumătate, discursul este întrerupt. Mişcări bruşte venite dinspre marginile adunării şi sunetul unor petarde au transformat manifestaţia în haos. Mulţimea a încercat să se împrăştie. O parte dintre participanţii la adunare s-a regrupat lângă hotel Intercontinental şi au început să protesteze. Ceauşescu reia discursul după trei minute de haos în care nimeni nu înţelegea de unde vin ţipetele din Piaţă. Ultima parte a discursului include promisiuni de creşteri salariale şi cere să fie apărate, „cu toată forţa, integritatea şi independenţa Românie””, mai mult, Ceauşescu citează şi din „Deşteaptă-te române”, cântecul patriotic care se auzise la Timişoara şi care va fi imnul României postcomuniste. „Murim mai bine-n luptă cu glorie deplină, decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’ pământ”, spune Ceauşescu de la balconul Comitetului Central.
„Stați liniștiți la locurile voastre!”
Încercările ulterioare ale cuplului Ceaușescu de a recâștiga controlul mulțimii folosind formule ca „Alo, alo!” sau „Stați liniștiți la locurile voastre!” au rămas fără efect. Transmisiunea directa de televiziune a fost întreruptă pentru aceste clipe. O mare parte a mulțimii a plecat pe străzi, în piață au rămas activiștii de partid, membrii gărzilor patriotice, militarii îmbrăcați în civil, oamenii cei mai fideli a dictatorului. După câteva minute, Ceaușescu a fost în stare să-și continue discursul, promițând măriri de salarii și pensii, apoi s-a întors în interiorul clădirii CC.
În jurul orei 12.30 Televiziunea a fost ocupată de revoluționari. La 12.51 Ion Caramitru și poetul Mircea Dinescu, în mijlocul mai multor revoluționari, se adresează telespectatorilor, anunțând fuga dictatorului, și formând cu degetele litera V (semnul victoriei) au rostit celebra frază: „Am învins!”
La ora 14.00 în centrul oraşului apar primele blindate şi autoamfibii. După sosirea întăririlor, forţele de ordine au făcut uz de gaze lacrimogene şi de bastoane pentru a dispersa manifestanţii, care au fugit pe străzile laterale. Dispersarea demonstranţilor din spaţiul strâmt al Căii Victoriei a fost relativ simplă, dar s-a dovedit mult mai dificilă în Piaţa Universităţii. Faţă în faţă cu protestatarii din Piaţa Universităţii erau scutieri, în spatele cărora erau dispuse mai multe vehicule de pompieri şi transportoare blindate cu soldaţi înarmaţi. Spre seară, au sosit noi întăriri militare.
Bilanţul nopţii de 21/22 decembrie 1989
În cursul serii, demonstranţii, majoritatea tineri, se concentrează în faţa hotelului Intercontinental, unde ridică o baricadă în faţa dispozitivului de intervenţie. Forţele de ordine primesc ordinul să ‘„cureţe zona”. În cursul nopţii se trage asupra demonstranţilor de la Intercontinental şi din Piaţa Universităţii, căzând numeroşi morţi şi răniţi. Mai mulţi tineri au fost ucişi în faţa Sălii Dalles. Numeroşi manifestanţi, majoritatea tineri, sunt arestaţi şi încarceraţi la închisoarea Jilava, din apropierea Bucureştilor, unde sunt torturaţi cu cruzime. După ce manifestanţii sunt alungaţi, unităţi de salubrizare spală asfaltul de sânge. Bilanţul nopţii de 21/22 decembrie 1989 de la Bucureşti fost de 49 de demonstranţi morţi, 463 răniţi şi 698 arestaţi.
De la Televiziune sunt transmise informații neverificate, contradictorii, care creează o situație confuză și o stare de psihoză generală.
Cetățeanul TV
