Sfânta Mănăstire Antim este unul din marile centre de credință și cultură creștine din inima României și nu numai. Situată în sectorul 5 al Capitalei, mănăstirea Antim găzduiește Biblioteca Sfântului Sinod precum și Arhivele Patriarhiei Române.
Biblioteca Sfântului Sinod, deținătoarea unui fabulos fond de manuscrise și cărți de credință și de învățătură, foarte vechi dar și mai noi, este diriguită de părintele arhimandrit Policarp Chițulescu, consilier patriarhal, unul dintre tinerii intelectuali erudiți ai Bisericii noastre Ortodoxe.
Anul trecut, într-o întâlnire-conferință la Universitatea București, organizată de doamna prof. univ. dr. Ioana Costa, șefa Departamentului de Filologie Clasică al Universității, sub motto-ul „Habent Sua Fata Libelli” (Cărţile îşi au soarta lor), cu tema „Istoria unei vechi colecţii bucureştene de carte: Biblioteca Sfântului Sinod”, părintele Policarp ne-a vorbit cu mare ştiinţă, bucurie şi dragoste despre valorile cărturăreşti pe care le îngrijeşte şi le scoate la lumină de peste 15 ani, sub oblăduirea şi grija Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul fiind el însuşi un cărturar de seamă şi iubitor de cultură. A vorbit despre cărţile valoroase dar şi despre oamenii la fel de valoroşi – deopotrivă prin credinţă şi cultură, care au contribuit, de-a lungul timpului, prin donaţii, la sporirea tezaurului cultural găzduit de Biblioteca Sfântului Sinod: de la mitropolitul Neofit Cretanul la regretatul academician Virgil Cândea, de la scriitorul–monah Daniil Sandu Tudor, “sufletul” mişcării ortodoxe „Rugul aprins” de la Antim, la scriitoarea şi pictoriţa creştină Olga Greceanu.
CITEȘTE ȘI Regina mamă a revenit în mințile și în inimile bucureștenilor
De la Patriarhul Justinian Marina la Preafericitul Părinte Daniel
Biblioteca Sfântului Sinod, aflată la Mănăstirea Antim, s-a constituit în anul 1877, începând cu preluarea unui număr de lucrări de la Mănăstirea Hurezi, sfânta ctitorie a Brâncoveanului, în scopul înfiinţării unui fond de carte care să servească spre documentare ierarhilor Sfântului Sinod. Adăpostită, pe rând, în mai multe locaţii, Biblioteca Sfântului Sinod a funcţionat din 1912, neîntrerupt până astăzi, în Palatul Sfântului Sinod, inaugurat în data de 10 octombrie 1912, de la Mănăstirea Antim. În timp, în colecţiile sale s-au adăugat fondurile vechii biblioteci a Mitropoliei. În acestea se regăsesc numeroase cărţi din vechile biblioteci medievale româneşti care au aparţinut unor cunoscuţi bibliofili: stolnicul Constantin Cantacuzino, domnitorul Constantin Brâncoveanu, domnitorul Nicolae Mavrocordat, mitropoliţii Teodosie, Neofit Cretanul, Antim Ivireanul şi alţi numeroşi ierarhi şi personalităţi ecleziastice. În anul 1959,
Biblioteca Sfântului Sinod de la Sfânta Mănăstire Antim, reorganizată de Patriarhul Justinian Marina
Patriarhul Justinian Marina a reorganizat Biblioteca pe noi baze. Astfel, Palatul Sfântului Sinod a fost restaurat şi reamenajat pentru a depozita colecţiile de cărţi şi manuscrise care s-au îmbogăţit constant, prin donaţii, dar mai ales prin achiziţiile făcute de către ostenitorii Bibliotecii: mitropolitul Tit Simedrea, pr. prof. D. Fecioru, Al. Elian, arhim. Grigorie Băbuş ş.a. De-a lungul vremii, fondurile bibliotecii s-au lărgit prin alăturarea mai multor biblioteci care au aparţinut unor oameni de seamă ai Bisericii, teologi sau oameni de cultură dintre care îi amintim pe Mitropolitul Nifon, a cărui bibliotecă de 4000 de volume a constituit baza fondului Bibliotecii Sfântului Sinod. La aceasta s-a adăugat biblioteca Mănăstirii Antim cu 973 de volume, cea a preotului academician Niculae M. Popescu cu 7214 volume, biblioteca de 3979 volume a episcopului Oradiei, Nicolae Popoviciu, prigonit şi exilat de regimul totalitar, precum şi multele cărţi donate de Patriarhul Justinian Marina. Colecţiile Bibliotecii Sfântului Sinod au fost completate cu 8819 dublete de la biblioteca Facultăţii de Teologie din Bucureşti şi 3819 volume de la biblioteca Reşedinţei Patriarhale, dar şi cu biblioteca profesorului martir Teodor M. Popescu. Printre ultimele preţioase donaţii se numără şi o parte din biblioteca regretaţilor: acad. Virgil Cândea, pr. Gheorghe Moisescu, arhim. Chesarie Gheorghescu, prof. Olga Cicanci, pr. Paul Mihail.
Colecții unice la Sfânta Mănăstire Antim
În actuala sală de lectură, au avut loc şi conferinţele Rugului Aprins (1945-1948), la care au participat unii dintre cei mai importanţi teologi şi oameni de cultură din perioada interbelică, printre care se numără ieroschimonahul Sandu Tudor, arhimandriţii Sofian Boghiu, Benedict Ghiuş, Roman Braga, Felix Dubneac, pr. Dumitru Stăniloae, ieromonahul Adrian Făgeţeanu, dr. Gh. Dabija, poetul Vasile Voiculescu ş.a., unii fiind martirizaţi sau având de suferit ani grei de temniţă şi torturi din partea sistemului totalitar, pentru libertatea de a fi vorbit despre importanţa tradiţiei filocalice şi a rugăciunii inimii. Colecţiile bibliotecii de la Sfânta Mănăstire Antim se compun din fonduri de documente, multe dintre ele cu autograful autorului, cu preponderenţă teologică, donate sau achiziţionate din ţară sau străinătate. Pe lângă numeroasele lucrări de teologie, există şi volume din domeniul istoriei, filologiei, filosofiei, enciclopedii, dicţionare, tratate, antologii, bibliografii, monografii, manuale, teze de doctorat ş.a. care sunt puse la dispoziţia cititorilor. Biblioteca deţine o bogată colecţie de periodice de patrimoniu, româneşti şi străine, o fototecă istorică şi câteva mii de exemplare de carte veche şi rară, românească şi străină. Fondul de manuscrise conţine măiestrite exemplare româneşti, slavone, greceşti şi latine, precum şi o serie de vechi manuscrise muzicale. În cadrul Bibliotecii Sfântului Sinod a fost deschis pentru întâia oară, în 2010, un laborator de restaurare carte. În prezent, prin purtarea de grijă şi directa îndrumare a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, se fac achiziţii din ţară şi străinătate, se efectuează catalogarea electronică a cărţilor şi periodicelor, în vederea constituirii bazei digitale a colecţiilor. Biblioteca a tipărit şi lucrări care pun în evidenţă unicitatea şi prestanţa fondurilor sale, încurajând şi contribuind la dezvoltarea cercetării ştiinţifice. Iubitor de Dumnezeu, de oameni şi de cărţi, Părintele arhimandrit Policarp Gabriel Chiţulescu este consilier patriarhal şi director al Bibliotecii Sfântului Sinod. Este, cum spuneam, licenţiat în Teologie-Filologie, limba şi literatura franceză, la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, cu teza “La charité de Dieu dans l’oeuvre de Saint Jean Chrysostome”, din 2004. Este doctor în Teologie la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, secţia Literatură Creştină Patristică şi Post-patristică, din 2010, cu teza “Filantropia divină în opera Sf. Ioan Gură de Aur”. Este autor al mai multor volume şi studii de istorie, în special istorie a cărţii.
2016 – Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești
Începută în primăvara anului 1713, Mănăstirea Tuturor Sfinților, construită în București de Mitropolitul Antim, după planurile proprii, poartă cu adevărat pecetea sufletească a ctitorului ei.
În anul 2016, pe 26 septembrie, când a avut loc slujba de târnosire a bisericii și de sfințire a picturii de la clopotniță, săvârșită de Preafericitul Părinte Daniel, a fost realizată o „însemnare” pe o placă de marmură, care amintește generațiilor viitoare că au existat mireni cu dragoste de Dumnezeu și de Țară, inclusiv diriguitori ai comunităților locale:
“Însemnare – (…) Lucrările s-au realizat la inițiativa și cu stăruința Prefericitului Părinte Patriarh Daniel, prin efortul principalilor slujitori din administrația patriarhală și de la centrul eparhial București, precum și al obștii monahale, primind sprijin financiar de la secretariatul de stat pentru culte, condus de domnul Victor Opaschi, de la Primăria generală a Capitalei, primar general fiind doamna Gabriela Firea și de la Primăria sectorului 5 al Capitalei, primar fiind domnul Daniel Florea.(…)”.
Cetățeanul TV
