Profesorii sar la gâtul ministrului Educaţiei: Diminuează rolul culturii generale

Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română Ioana Em. Petrescu (ANPRO) critică proiectele de planuri-cadru ale Ministrului Educației, Daniel David.Profesorii susțin că s-a diminuat rolul culturii generale, conform unui comunicat publicat marți, 18 februarie, pe Facebook.

CITEŞTE ŞI: Ioana Lazăr, secretar general în Ministerul Educației, își ducea copilul la after-school-ul ilegal descoperit de ANPC

„ANPRO apreciază că actuala conducere a Ministerului Educației și Cercetării a acționat operativ în scopul deblocării demersului de elaborare a planurilor-cadru pentru învățământul liceal, care stagna din 2018.

De asemenea, este de salutat faptul că intervalul acordat dezbaterilor este unul generos.ANPRO consideră, în același timp, că această punere în discuție a unor documente extrem de curajoase este un act de încredere în societatea românească și în cadrele didactice ale sistemului național de învățământ.Tot în categoria considerațiilor generale observăm și niște zone pe care le apreciem ca fiind deficitare în proiectarea acestor documente curriculare. Astfel, nu putem să nu constatăm cu regret diminuarea rolului culturii generale, în sensul consacrat al sintagmei și, de asemenea, scăderea ponderii umanioarelor, în general”, transmite ANPRO în comunicat.

Cultura organizaţională

Potrivit asociației, sistemul românesc de învățământ nu are ceea ce se poate numi cultura organizațională, care să asigure transparența și buna-credință a alegerii disciplinelor de tip opțional (CDEOȘ).

„Considerăm, de asemenea, că nici elevii, învestiți în documentele oficiale cu discernământ și responsabilitate, calități care ar determina alegeri oneste, nu au acest etos. Practica școlară demonstrează că elevii tind să aleagă, în majoritate, disciplinele care implică un efort minim. În sensul preceptului horațian, plăcutul va fi prevalent în raport cu utilul, altfel spus cu ceea ce este relevant, constructiv, formativ, din perspectiva devenirii lor ca adulți responsabili.În privința disciplinei limba și literatura română, afirmăm, cu toată convingerea, că sunt absolut necesare 3 (trei) ore/săptămână, alocate în trunchiul comun (TC), pentru toate clasele de liceu, indiferent de profil, filieră sau specializare. Afirmăm aceasta nu din orgoliu sau din dorința de a menține norme și catedre, ci pe baza unor argumente valide, pe care vi le expunem la modul sintetic, sub forma celor 10 puncte de mai jos:

(1) Limba, cel dintâi miracol al spiritului cu care începe orice cultură, cum considera filosoful elvețian Jakob Burckhardt, este suportul oricărui act de învățare, formal, nonformal sau informal.

(2) Așa cum este statuat în Constituția României, limba română este limbă oficială a statului, prin urmare trebuie cunoscută și folosită în mod corect de toți cetățenii. De aceea, obiectivul de referință al școlii, în general, trebuie să fie practica rațională și funcțională a limbii.

(3) Limba română are statutul de limbă maternă pentru majoritatea cetățenilor acestei țări, important element identitar și vehicul al valorilor culturale ale poporului român. În cei peste 160 de ani ai sistemului național de învățământ, limba și literatura română a fost considerată disciplină fundamentală. De asemenea, locul conferit limbilor naționale în Europa, inclusiv la noi, reflectă excepționala valoare formativă a acestor discipline, având drept rezultat calitatea exprimării, a receptării și a construcției de text, precum și conturarea unui profil identitar. De pildă, Franța alocă limbii materne un număr de 7 (șapte) ore, care, alături de latină (ca bază a formării limbilor romanice sau neolatine), contribuie, alături de alte umanioare, la formarea unei culturi generale temeinice. Din perspectiva noilor proiecte de plan-cadru, limba româna, ca limbă maternă, are un statut similar sau comparabil, la clasele a XI-a și a XII-a, cu o limbă străină/modernă (L1), prin alocarea celor 2 ore/ săptămână. Din păcate, această inechitate va duce la o devalorizare a limbii și a culturii, în genere.

(4) Este contraintuitiv să combați analfabetismului funcțional, în toate formele sale de manifestare, fenomen extins la nivel paradigmatic, diminuând numărul de ore alocat limbii și literaturii române. Iar rezultatele testărilor internaționale de tip PISA, TIMSS sau PIRLS evidențiază formarea deficitară a competenței de literație, așa cum este ea definită în cadrele de referință și în legislația națională.

(5) Nu se poate asigura un parcurs coerent la nivelul disciplinei, deoarece 2 ore/săptămână sunt insuficiente pentru a acoperi cele cinci domenii de conținut pe care ar trebui să le dezvolte noua programă de limba și literatura română pentru liceu, din perspectiva asigurării unei continuități a actului de predare-învățare-evaluare și a transferului de achiziții, în raport cu gimnaziul. În acest context, prevederile proiectelor de planuri-cadru intră în contradicție cu Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, unde se stipulează că programa școlară acoperă 75% din orele de predare și evaluare, 25% rămânând la dispoziția profesorului. La clasele a XI-a și a XII-a, în aproximativ 52 de ore (adică 75% dintr-un total de 70 de ore/an, socotind în medie 35 de săptămâni de curs), trebuie formate competențe generale/specifice asociate celor 5 domenii de conținut: comunicare orală, lectură, redactare, elemente de construcție a comunicării, elemente de interculturalitate, ceea ce este imposibil; acest lucru este uneori dificil chiar și la gimnaziu, unde există totuși o alocare mai realistă, de 4 ore/săptămână.

(6) Din perspectiva examenului final de bacalaureat, nu se poate asigura o pregătire temeinică în cele 2 ore/săptămână la singura disciplină la care se susțin două probe distincte (comunicare în limba maternă, respectiv o probă scrisă). Poate fi adus în discuție și cazul mai puțin fericit al elevilor care sunt admiși la liceu cu note sub 5 (cinci), în condițiile în care profesorul de română trebuie să se asigure că aceștia nu obțin doar o notă minimă de trecere pentru disciplina în cauză, ci și o medie care să le permită promovarea întregului examen, admiterea în învățământul superior sau inserția pe piața muncii.

Diminuarea numărului de ore

(7) În situația diminuării numărului de ore la clasele terminale (referindu-ne aici, stricto sensu, la ceea ce înțelegeam prin ciclul superior al liceului), nu se poate asigura contextualizarea fenomenului literar românesc, prin racordarea la curente sau orientări europene sau de circulație universală.

(8) O alocare orară deficitară prejudiciază inclusiv literatura contemporană, mult mai atrăgătoare pentru tânăra generație, ilustrată în contrapunct cu literatura de patrimoniu și autorii canonici, din perspectiva transmiterii unor modele, valori, atitudini etc.

(9) Noul profil al absolventului (2023), construit în baza unor principii, repere de dezvoltare și atribute prioritare acordă un rol important științelor umaniste și, mai ales, românei care are statut de limbă maternă, statut care nu poate fi însă validat prin actuala construcție curriculară pe care o propuneți.

(10) Din perspectiva competențelor-cheie stabilite la nivel european, o disciplină căreia i se alocă 2 ore/săptămână nu poate asigura formarea și dezvoltarea optimă a unora dintre acestea, cu atât mai mult caracterul lor transferabil, în varii contexte de învățare și de viață”, mai arată în comunicat ANPRO.