Primul caz de infectare cu virusul West Nile din acest sezon a fost confirmat la un bărbat din judeţul Prahova. El a locuit mai multe săptămâni în comuna buzoiană Beceni.
Potrivit dr. Carmen Scântei de la Direcţia de Sănătate Publică Buzău, virusul West Nile a fost confirmat la un bărbat de 66 de ani, originar din Prahova. El a locuit în comuna Beceni înainte de a fi infectat. În urma anchetei epidemiologice, s-a stabilit că bărbatul a locuit la Beceni în perioada 16 mai-1 iunie. El a fost înțepat de ţânţar şi a dezvoltat meningită cu virus West Nile. Bărbatul a fost tratat în spital, în judeţul Prahova.
Este primul caz de acest gen înregistrat în acest sezon cald în judeţul Buzău şi în regiune.
Cazul a fost anunţat şi pe pagina de Facebook a Primăriei Beceni. Primarul comunei, Laurentiu Constantin, a anunţat că a dispus dezinsecţia în zona casei de vacanţă a prahoveanului şi în imprejurimi, unde sunt băltiri de apă.
În sezonul 2019, în perioada 3 iunie – 27 noiembrie, au fost înregistrate 66 cazuri de infecţie cu virusul West Nile. S-au inregistrat opt decese: Călăraşi – 1, Constanţa – 1, Bucureşti – 1, Buzău – 1,Iaşi – 1, Olt – 1, Teleorman – 1 şi Vrancea – 1.
Semnele infectării cu virusul West Nile
Potrivit reprezentanților Ministerului Sănătății, semnele infectării cu virusul West Nile sunt febră, durere de cap intensă, dureri musculare, vărsături, erupţii cutanate. Persoanele care prezintă aceste simptome trebuie să meargă la cel mai apropiat cabinet medical. Totuși, potrivit sursei citate, aproximativ 80% dintre persoanele infectate cu West Nile nu au simptome.
„În cazurile severe, care afectează cel mai frecvent persoanele peste 60 de ani cu afecţiuni cronice (cancer, diabet, hipertensiune, boală renală cronică), pot apărea şi alte simptome. Respectiv rigiditate a gâtului, sensibilitate crescută la lumină, convulsii, frisoane, oboseală cronică, slăbiciune musculară”, spun specialiştii.
Cum ne apărăm de țânțari
Principalele măsuri de protecţie recomandate de Ministerul Sănătății sunt: evitarea expunerii la ţânţari, îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi; utilizarea substanţelor repelente de ţânţari; montarea de plase la ferestrele locuinţelor pentru a împiedica pătrunderea ţânţarilor; limitarea deplasărilor în zonele cu multă vegetaţie şi umiditate ridicată (parcuri, păduri, ape stătătoare etc.).
Dar si asigurarea măsurilor de desecare a băltirilor de apă din jurul gospodăriilor; îndepărtarea recipientelor/obiectelor care favorizează acumularea apei şi a gunoiului menajer.
Pentru a preveni îmbolnăvirile prin boli transmise de ţânţari, și specialiștii din Institutul „Cantacuzino” recomanda evitarea expunerii la înţepături de ţânţari între apusul de soare şi zorii zile , potrivit hotnews.ro.
- utilizarea de substanţe repelente, care conţin DEET pe părţile neacoperite ale corpului;
- evitarea pătrunderii ţânţarilor în case prin montarea de plase la uşi şi ferestre;
- folosirea benzilor impregnate cu permethrin în zonele unde nu este posibilă evitarea intrării ţânţarilor în camera de dormit;
- utilizarea, în interiorul locuinţei, a spray-urilor sau a altor produse insecticide
- aplicarea de permethrin pe haine, plase de ţânţari, pereţii cortului sau pe alte materiale, dar nu pe piele;
- eliminarea apei stagnate, prin golirea recipientelor de colectare a apei pluviale, a jardinierelor, bidoanelor şi găleţilor,
„Din punct de vedere al condiţiilor favorizante pentru înmulţirea ţânţarilor, apa este elementul cel mai important. În ciclul de viaţă al ţânţarului, stadiile de larvare şi de pupă, se întâmplă în apă. Însă, larvele de ţânţari nu pot să supravieţuiască în ape foarte adânci. Pentru că au nevoie să respire aer.
Așadar, bălţile cu apă puţin adâncă şi cu apă stătută, cu sau fără vegetaţie, precum şi zonele de mlaştină sau băltire a apei sunt favorizante dezvoltării larvelor. În zona oraşelor, subsolurile blocurilor, mai ales dacă sunt inundate, constituie, de asemenea, locuri propice pentru dezvoltarea acestor mici vietăţi periculoase. Dezvoltare grăbită și de căldura sezonului estival”, se arată pe pagina de Facebook a Institutului Cantacuzino
43 de specii de țânțari în România
La noi în ţară s-au semnalat, până în prezent, 43 de specii de ţânţari, potrivit informațiilor prezentate de Institutul Cantacuzino.
„În prezent, riscul de reemergenţă a malariei şi a infecţiilor cu virusul West Nile, transmise de țânțari, reprezintă o problemă extrem de importantă pentru sănătatea publică în România. În epidemia de infecţii umane cu virusul West Nile din sudul României, din 1996, s-au înregistrat peste 800 de cazuri clinice .
Majoritatea sunt meningoencefalite, cu o rată a mortalităţii de peste 5%,. Dar si peste 100.000 de infecţii de gravitate medie şi inaparente. Virusul este adus în Delta Dunării, de păsările migratoare sosite din Africa”, potrivit specialiștilor de la Institutul Cantacuzino.
Institutul monitorizează populația de țânțari în fiecare an, începând din luna iunie.
Bolile transmise de tânţari
Ţânţarii transmit trei tipuri importante de organisme patogene pentru om. Respectiv plasmodii – protozoare care produc malaria, virusuri – care dau febra galbenă, denga, encefalite şi alte boli, și viermi care produc filarioze, potrivit sursei citate.
„Oamenii, în general, ştiu puţine lucruri despre faptul că țânțarii pot transmite şi virusul Chikungunya. Virus ale cărui simptome, până la un punct, sunt asemănătoare virusului West Nile.
Dar şi Dirofilaria, niște viermişori care pot produce uneori boli grave la om, Dar mai des la animalele de companie. Momentan, însă, nu sunt semnale că am avea prezent virusul Chikungunya”, se arată în informațiile prezentate de Institutul Cantacuzino.
Cetățeanul TV
