Curtea Constituțională a României (CCR) are un rol fundamental în procesul electoral, în special în ceea ce privește alegerile prezidențiale, prevăzut atât de Constituție, cât și de legislația primară.
CITEŞTE ŞI: CCR, şedinţă de URGENŢĂ: Vizează toţi pensionarii
Președintele CCR, Marian Enache, a detaliat în cadrul unui interviu pentru JURIDICE.ro care sunt atribuțiile instituției și cum trebuie interpretate acestea în contextul unui stat de drept. Explicațiile, deși tehnice pentru un cititor neavizat, dezvăluie perspectiva care a stat la baza anulării alegerilor prezidențiale din 2024.
Președintele CCR a clarificat că rolul Curții nu este unul pur formal sau administrativ, ci unul activ și esențial pentru asigurarea respectării principiilor democratice.
„Curțile constituționale nu sunt ‘simple registraturi’ ale alegerilor prezidențiale, ale cererilor partidelor, ale activității Parlamentului și a Guvernului. Ele nu pot fi obediente sau ancilare acestora. Prin rolul și funcțiile lor în controlul de constituționalitate, acestea sunt garantul statului de drept consacrat de Constituție”, explică Marian Enache.
Acesta a subliniat că CCR nu este subordonată niciunei puteri a statului și că deciziile sale se bazează strict pe interpretarea și aplicarea Constituției. „CCR este independentă și echidistantă în exercitarea atribuțiilor sale, precum și în raport cu celelalte instituții sau interese ale unor persoane sau grupuri de persoane. Rămânem consecvenți pe poziția imparțială a arbitrajului constituțional, în conformitate cu cerințele Legii fundamentale și cu legea organică a CCR”, mai precizează judecătorul.
„CCR este independentă și echidistantă în exercitarea atribuțiilor sale, precum și în raport cu celelalte instituții sau interese ale unor persoane sau grupuri de persoane. Rămânem consecvenți pe poziția imparțială a arbitrajului constituțional, în conformitate cu cerințele Legii fundamentale și cu legea organică a CCR”, mai precizează judecătorul.
Potrivit Constituției, CCR are atribuția de a supraveghea și valida procesul electoral prezidențial, fiind unica autoritate cu competențe în această materie.
„Potrivit art. 82 alin. (1) și art. 146 lit. f) din Constituție, Curtea veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, validează și confirmă rezultatele sufragiului. Această atribuție a Curții a fost reglementată în Constituția României aprobată prin referendum la 8 decembrie 1991 și nu a cunoscut nicio modificare prin revizuirea constituțională din 2003″, explică Enache.
Enache a explicat că această competență este exclusivă și că instanțele de drept comun nu au atribuții în validarea alegerilor prezidențiale.
„Este un domeniu în care CCR are o competență plenară și exclusivă, instanțelor judecătorești lipsindu-le competența funcțională în acest domeniu. Cu alte cuvinte, CCR este singurul judecător electoral în cadrul procedurii de alegere a Președintelui României”, a declarat judecătorul.
Supravegherea corectitudinii procesului electoral
CCR nu doar validează rezultatele, ci și supraveghează desfășurarea procesului electoral pentru a se asigura că acesta respectă principiile democratice fundamentale.
„Curtea Constituțională are obligația și responsabilitatea constituțională să urmărească modul de desfășurare a alegerilor prezidențiale în parametrii stabiliți de art. 2 alin. (2) din Constituție și aici mă refer, în special, la caracterul liber și corect al acestora. Hotărârile Curții Constituționale nu sunt îndreptate împotriva cuiva sau în favoarea vreunui candidat, ele fiind adoptate în interpretarea și aplicarea Constituției”, a precizat Enache.
Această supraveghere include și competența de a soluționa contestații privind desfășurarea alegerilor: „Trebuie observat că orice operațiune electorală din cadrul alegerilor prezidențiale poate fi supusă controlului Curții, iar actele Biroului Electoral Central pot fi contestate la Curte.”
Posibilitatea anulării alegerilor și sesizarea din oficiu
Marian Enache a precizat că, în cazuri excepționale, CCR are competența de a anula procesul electoral și de a se sesiza din oficiu dacă se constată nereguli majore.
„Ca atare, chiar și în aceste etape procedurale, Curtea are competența de a se sesiza din oficiu cu privire la obiectul oricăreia dintre cele trei categorii de acțiuni anterior enumerate. Rezultă că, spre exemplu, verificarea constituționalității înregistrării sau neînregistrării unei candidaturi poate fi exercitată la sesizare sau din oficiu, atunci când Curtea apreciază ca fiind necesară o intervenție directă pentru asigurarea constituționalității procesului electoral”, susține președintele CCR.
Enache a oferit și un exemplu relevant din jurisprudența altor state europene: „Se poate observa că, în anul 2016, Curtea Constituțională a Austriei a invalidat rezultatele celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, utilizând un standard foarte strict în privința aplicării regulilor și principiilor electorale.”
CCR – o autoritate constituțională, nu o instanță judiciară
Președintele CCR a subliniat că justiția constituțională nu este sinonimă cu justiția judiciară, iar Curtea Constituțională nu poate fi asimilată unei instanțe clasice.
„Din păcate, observ o confuzie acaparantă și obsesională, întreținută la nivelul societății, cu privire la justiția constituțională și justiția realizată de instanțele judecătorești. Justiția constituțională și justiția instanțelor judecătorești sunt foarte diferite. Ele au roluri, competențe, proceduri și finalități distincte”, explică Enache.
Rolul CCR în apărarea ordinii constituționale
Marian Enache a explicat că CCR nu are rolul de a judeca fapte, ci de a asigura respectarea principiilor constituționale.
„Competența constituțională a Curții de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României determină o justiție constituțională cu o puternică dimensiune preventivă și de protecție a suveranității. Curtea are obligația, stabilită direct în Constituție, să protejeze ordinea constituțională atunci când constată că există un proces electoral viciat pentru alegerea Președintelui României”, susține președintele CCR.
Astfel, spre deosebire de instanțele judecătorești, care soluționează litigii concrete între părți, CCR are un rol esențial în asigurarea stabilității constituționale și a respectării valorilor fundamentale ale statului de drept.
Deciziile CCR și imposibilitatea revizuirii lor
O altă problemă des discutată a fost caracterul definitiv și general obligatoriu al deciziilor CCR. Președintele Curții a explicat de ce hotărârile constituționale nu pot fi revizuite, așa cum se întâmplă în cazul deciziilor instanțelor judecătorești.
„Hotărârile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii și, astfel cum am arătat mai înainte, cererile de revizuire a acestora sunt formulate în afara unui cadru procesual și, în consecință, în baza acestora, nu pot fi constituite dosare jurisdicționale”, a precizat Enache.
CCR și instanțele judecătorești: competențe separate
În spațiul public s-a vehiculat ideea că CCR ar trebui să funcționeze ca o instanță de judecată în sens clasic. Marian Enache respinge această idee, explicând că justiția constituțională și cea judiciară trebuie să rămână distincte.
„Observ în spațiul public că se cere Curții Constituționale să devină o instanță de judecată și instanțelor de judecată să devină Curte Constituțională. Această manipulare a rolurilor constituționale ale instituțiilor jurisdicționale trebuie contracarată de societatea democratică și explicată pentru a nu conduce la decredibilizarea și destabilizarea ambelor forme de justiție”, afirmă judecătorul.
Această separație este esențială pentru menținerea echilibrului puterilor în stat și pentru asigurarea unei justiții corecte și eficiente.
CCR – garant al suveranității naționale
Un alt aspect important al justiției constituționale este rolul CCR în protejarea suveranității naționale, în special în materie electorală. Președintele Enache a explicat că CCR nu judecă aspectele tehnice ale procesului electoral, ci garantează respectarea principiilor constituționale.
„Curtea Constituțională este unica autoritate jurisdicțională stabilită prin Constituție să protejeze suveranitatea națională în componenta privind alegerile libere, corecte și periodice pentru Președintele României”, a mai declarat Enache.
CCR și responsabilitatea față de democrație
În final, președintele CCR a reafirmat că instituția își îndeplinește rolul în afara oricăror influențe politice, urmărind doar respectarea și aplicarea Constituției.
„Nu înțelegem să ne antrenăm sau să ne implicăm în disputele politico-electorale ale momentului. CCR este independentă și echidistantă, iar rolul nostru este acela de a veghea la respectarea principiilor democratice și a statului de drept”, concluzionează Marian Enache.
Cetățeanul TV
 are un rol fundamental în procesul electoral, în special în ceea ce privește alegerile prezidențiale, prevăzut atât de Constituție, cât și de legislația primară.){kind=link}