PSD-ALDE-UDMR se opun accesului românilor din comunități istorice pe piața muncii din România

piața muncii din românia

Guvernarea PSD-ALDE-UDMR se opune accesului românilor din comunități istorice pe piața muncii din România, spune deputatul Constantin Codreanu. Senatul României, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă care le-ar fi permis accesul pe piața muncii din România românilor din Republica Moldova și alte state non-membre ale Uniunii Europene.

Propunerea legislativă, cu impact pozitiv atât pentru piața muncii din România, cât și pentru etnicii români din comunitățile istorice din afara granițelor, viza completarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.

Nemijlocit, inițiativa prevedea completarea OG nr. 25/2014  cu o nouă literă, având următorul cuprins: “n) străinii vorbitori de limbă română de nivel B1 sau B2, cetățeni ai Republicii Moldova și ai altor state în care există comunități de români, care pot fi încadrați în muncă pe teritoriul României pe o perioadă de cel mult 1 an”. Această prevedere elimină obligativitatea obținerii de către angajator a avizului de angajare în cazul românilor din state non-UE.

De precizat că proiectul de lege a primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ și a Consiliului Economic și Social. Totodată, Guvernul Viorica-Vasilica Dăncilă a avizat negativ această propunere legislativă.

Urmează ca proiectul de lege să fie dezbătut și supus votului în Camera Deputaților, care este în acest caz Cameră decizională.

”Comunitățile istorice de români din statele nemembre ale Uniunii Europene reprezintă partea cea mai vulnerabilă economic a națiunii române. Este firesc ca acești români aflați în dificultate să-și îndrepte privirile către România, de la care așteaptă înțelgere, deschidere și susținere practică.

„Regretăm enorm faptul că Guvernul Viorica-Vasilica Dăncilă și majoritatea din Senat s-au opus acestui proiect de lege care, odată susținut în Parlament și devenit lege, ar fi adus beneficii economiei românești şi ar fi creat oportunități de strângere a relației statului român cu românii din cel de-al doilea stat românesc și cu minoritățile sale autohtone înrudite din Ucraina, Serbia și unele state balcanice”, mai spune deputatul.

Guvernarea nu are ochi pentru români

Este inexplicabil de ce Guvernarea de la București se opune accesului românilor din Republica Moldova și din celelalte comunități istorice pe piața muncii din România. Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Grecia, Croația și alte state membre ale Uniunii Europene au proceduri simplificate în ceea ce privește accesul pe piața muncii a membrilor comunităților extrafrontaliere înrudite.

Spre rușinea ei, România refuză să se alinieze acestor bune practici, preferând să importe forță de muncă din alte arii geografice și culturale îndepărtate, iar mecanismele în vigoare privind angajarea unor categorii de români din Republica Moldova, de exemplu, sunt sabotate de birocrația bucureșteană. Mă refer aici, în special, la sabotarea aplicării cadrului legislativ privind recunoașterea diplomelor de studii ale medicilor de înaltă calificare din Republica Moldova și angajarea lor simplificată în câmpul muncii în România.

Piața muncii din România interzisă pentru unele comunități istorice

În același timp, românii din Basarabia, ținutul Herța, nordul Bucovinei, Voievodina, Timoc sau din Albania și Macedonia de Nord, vorbitori de limbă română de nivel B1 sau B2, sunt nevoiți să-și caute de muncă pe piața altor state membre ale Uniunii Europene, care au dezvoltat un cadru legislativ cu mult mai simplu și mai generos decât cel al României.

Sperăm că membrii Camerei Deputaților vor manifesta consecvență și fidelitate în raport cu textul Declarației Parlamentului României din 27 martie 2018 pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu România, la 27 martie 2018, și vor susține proiectul nostru de lege, atât în beneficiul economiei românești, cât și al comunităților istorice de români din jurul granițelor și Balcani”, a precizat deputatul Constantin Codreanu pe marginea inițiativei legislative respinse de Senat.

 

LĂSAȚI UN MESAJ