Casele Cotroceniului spun, aproape toate, câte o poveste. Excepție nu face nici Casa Gagel, aflată pe strada dr. Lister la numărul 32.
În perioada interbelică, Cotroceniul era un cartier cosmopolit, unde locuiau multe familii de străini, mai ales nemți. Caselor aparțineau, în marea majoritate, unor oameni cu ocupații liberale: doctori, avocați, arhitecţi, artiști dar și oameni de afaceri, care și-au lăsat amprenta prin diversitatea stilurilor arhitecturale ale caselor şi grădinilor.
Ziarul Cetățeanul și Centrul Cultural și de Tineret „Ștefan Iordache” al Sectorului 5 vă propun o incursiune în istoria acestui monument.
Citește și La pas prin sectorul 5. Palatul Tinerimea Română
Construită în anii 1930, în stilul mauro-florentino-veneţian, casa i-a aparținut lui Otto Gagel, proprietarul celei mai mari fabrici de panificație din Bucureștiul interbelic, care-i purta numele.
Când Otto Gagel s-a născut în 1890, în București, tatăl său, Frederick Gagel, avea 22 de ani, iar mama sa, Charlotte Konnerth, avea 17. A avut cel puțin doi fii și o fiică, cu Dorothy Grace Eagen. După plecarea din România, Otto a locuit în Floral Park, Hempstead, Nassau, New York, timp de aproximativ cinci ani și în Rutherford, Bergen, New Jersey, Statele Unite . A murit în jurul anului 1955, la vârsta de 65 de ani, aflăm de pe ancestors.familysearch.org.
Seră și cameră frigorifică
Pe vremea lui Gagel, „palatul” avea cinci camere numai pentru servitori. El și soția aveau dormitoare separate, fiecare cu baie proprie.
Mai construise Otto, după proiectul arhitectului Ion Giurgea, bucătarie separată de living, cameră frigorifică pentru legume, seră, vinotecă, garaj și alte acareturi.
„Palatul maur” sare în ochi datorită ornamentelor de pe fațada principală, prin golul de fereastră decorat cu arce inspirate din goticul venețian, bovindoul de deasupra care susține masivul blazon din piatră, ancadramentele din piatră și feroneriile care garnisesc o parte din ferestre și cornișa intermediară cu olane.
Aparatul de acces se află pe fațada laterală, cu intrarea sub formă monumentală de arc ogival, prezentând la partea superioară o panoplie de blazoane din piatră vizibilă din stradă. Textura care învelește casa leaga elementele decorative importate din stiluri diferite.
Stilul de arhitectură mediteraneană cu decorațiuni de tip gotic-venețian era la modă în Bucurestiul interbelic. Autorizația de construire a ieșit pe 18 februarie 1938.
„Tot parterul este dedicat zonei de zi, cu un living care pe vremea aceea se numea hall. Schimbarea termenului englezesc de hall se va face mult mai târziu, în anii ’40. Separat este acel hall, livingul din ziua de azi, și din el se deschide zona de dining prin niște glassvanduri, sufrageria cu un loc de luat masa într-o parte și în cealaltă parte un șemineu generos, iar în spate se deschidea către o seră și o terasă. La stradă mai era un mic birou cu accesul din vestibul și Hall. Accesul în vestibul se face printr-un portal gotic – lanceolat de o frumusețe rară, încununat la partea superioară cu cinci metope cu simboluri herladice sculptate. Am crezut prima dată că ele ar reprezenta blazoanele familiei Gagel, care avea origini mai degrabă bretone. A trecut prin Germania și apoi în Țările Române, am crezut că voi găsi blazonul familiei Gagel, dar nici vorbă de așa ceva. Sunt butaforii. Astfel de butaforii se practicau permanent în arhitectura mediteraneeană, inclusiv la Palatul Regal al Principesei Elisabeta, Regina Greciei, întâlnim aceste butaforii, complet lipsite de bază istorică. Abia în zilele noastre, familia Regală a pus stema României în zona portalurilor Palatului Elisabeta”, spune arhitectul Mădălin Ghigeanu, care a identificat 450 de imobile în stil mediteraneean în București.
În anii 1970, casa Gagel a fost locuită de marele bariton Nicolae Herlea. Este clasificată monument istoric, cod LMI B-II-m-B-19056.
Misiunea Centrului Cultural și de Tineret Sector 5
Centrul Cultural și de Tineret Sector 5 are rolul de a identifica și aborda nevoile culturale ale comunității reprezentate, de a susține proiecte, manifestări și activități culturale locale și de a fi, în general, un catalizator cultural comunitar – permițând formarea și consolidarea unei identități culturale locale.
Promovarea interacțiunii culturale între grupuri diferite provenind atât din interiorul, dar mai ales din exteriorul comunității în vederea susținerii toleranței culturale, a dialogului și a solidarității, dar și a asigurării permisibilității comunicative între diferitele medii socio-culturale, țintind spre dizolvarea problemelor etnice și sociale prin cultivarea spiritului civic;
Protejarea și susținerea libertății de creație, înțeleasă ca drept la exprimare artistică (materializarea într-o formă artistică a unei opinii/poziționări față de anumite lucruri/fapte/acțiuni), în conformitate cu art. 33 al Constituției României și a normelor internaționale, pentru perfecționarea și formarea tinerilor în domeniile artistice și asigurarea performanței în creativitate, cultură și educație, dar și pentru validarea expresivității artistice și dezvoltarea culturală și artistică multivalentă;
Susținerea accesului liber și a oportunităților egale la cultură, sport și educație continuă, oferind condițiile necesare însușirii valorilor, exprimării artistice libere și participarii la manifestări și programe culturale, de dezvoltare, creative și educaționale, crescând gradul de acces și participarea cetățenilor la viața culturală.
Cetățeanul TV
