Numărul judecătorilor care activează în Tribunalele din România a scăzut constant, în ultimii ani, diminuarea acestuia fiind de 15% în perioada 2021-2023, arată Raportul privind starea justiţiei în anul 2023 publicat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
CITEŞTE ŞI: O nouă biserică pentru românii ortodocși din regiunea Piemonte, Italia
Conform acestui document, cea mai mare încărcături în ceea ce priveşte dosarele de soluţionat pe judecător se înregistrează la Tribunalele Ilfov, Galaţi şi Prahova, instanţe care se confruntă şi cu deficit de magistraţi.
„În anul 2023, la nivelul tribunalelor s-a înregistrat o încărcătură medie pe judecător de 951 de cauze (884 cauze în 2022) şi o încărcătură a cauzelor pe schema de judecători de tribunal de 685 de dosare (668 de cauze în 2022). Se observă, din evoluţia pe ultimii 5 ani a acestor indicatori, o creştere semnificativă a gradului de încărcare a judecătorului de tribunal cu dosare repartizate spre soluţionare. Acest fapt se datorează în mare măsură reducerii gradului de ocupare a schemelor de magistraţi de la tribunale, fenomen constant în anul 2023. Prin comparaţie, dacă în anul 2020, numărul judecătorilor care au desfăşurat efectiv activitate la tribunale şi în raport de care s-a calculat încărcătura a fost de 1.431 de judecători, în anul 2021 numărul acestora a scăzut la 1.367, în anul 2022 numărul acestora a scăzut la 1285, pentru ca, în anul de referinţă 2023, să se ajungă la 1226, ceea ce reprezintă o scădere de aproape 15% în 3 ani a numărului de judecători de la instanţele de acest grad jurisdicţional”, se arată în Raportul privind starea justiţiei realizat de CSM.
Documentul precizează şi care sunt cele mai aglomerate instanţe din punctul de vedere al numărului de dosare de soluţionat.
Astfel, în anul 2023, instanţele care au înregistrat cea mai mare încărcătură pe judecător sunt: Tribunalul Ilfov cu 2.527 de dosare/judecător (2.847 de dosare/judecător în 2022), Tribunalul Galaţi cu 1.413 dosare/judecător (1.299 de dosare/judecător în 2022) şi Tribunalul Prahova cu 1.353 de dosare/judecător (1.093 de dosare/judecător în 2022).
Consiliul Superior al Magistraturii precizează că toate cele trei instanţe de confruntă şi cu deficit de magistraţi.
Tribunalul Ilfov a înregistrat un deficit mediu anual de 7 judecători, având gradul de ocupare a schemei de 79%, iar, dacă schema de 32 de magistraţi ar fi fost complet ocupată, încărcătura ar fi coborât la 1.998 de dosare.
„Chiar şi în aceste condiţii, Tribunalul Ilfov ar fi rămas o instanţă cu o încărcătură mult peste media naţională, mai mult decât dublul ei, din cauza volumului ridicat de cauze ce trebuiau soluţionate în perioada de referinţă”, menţionează raportul CSM.
Cele mai deficitare instanţe
Tribunalul Galaţi a înregistrat un deficit mediu anual de 18 judecători, cu gradul de ocupare a schemei de 56%, iar, dacă schema ar fi fost complet ocupată, încărcătura ar fi coborât de la 1.413 la 795 de dosare. Tribunalului Prahova, al treilea în ierarhia descrescătoare a încărcăturii pe judecător, a înregistrat un deficit mediu anual de 32 de judecători, cu gradul de ocupare a schemei de doar 42%, astfel că, dacă schema ar fi fost complet ocupată, încărcătura ar fi scăzut de la 1.353 la 564 de dosare, mult sub media naţională.
Între tribunalele cu încărcătura cea mai redusă de cauze pe judecător se numără Tribunalul Vrancea cu 586 de cauze/judecător, Tribunalul Mehedinţi cu 572 de cauze/judecător şi Tribunalul Covasna cu 544 de cauze/judecător.
Pentru calcularea încărcăturii la nivelul tribunalelor, au fost avute în vedere atât numărul de cauze ce a revenit spre soluţionare instanţelor de acest grad, cât şi specificul tribunalelor de a fi deopotrivă instanţe de fond, precum şi de control judiciar (judecând, după competenţa procedurală, în apel sau recurs).
Cetățeanul TV
.){kind=link}