Nou Cod Administrativ, făcut după chipul și asemănarea PSD

Nou Cod Administrativ PSD îi momește pe primari în prag de campanie electorală
Foto: Ecopolitic

Nou Cod Administrativ a fost făcut după chipul și asemănarea PSD, acesta fiind prezentat chiar de ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Daniel Suciu. Proiectul înglobează 17 acte normative care guvernează administraţia publică locală, având 637 de articole, 6 anexe şi 280 de pagini. 

„A fost avizat de un număr de 25 de ministere şi suntem în plin proces de răspuns la toate observaţiile care au fost făcute de către toţi cei interesaţi. Faţă de varianta care a ieşit din Parlamentul României, tot ceea ce înseamnă reglementarea şi transformarea instituţiilor publice deconcentrate, a şefilor deconcentratelor în manageri a fost scoasă din Codul administrativ. De asemenea, tot ce înseamnă regimul incompatibilităţilor a fost scos din Codul administrativ. A fost scoasă şi prevederea care făcea arhitecţii-şefi personal contractual. Există astăzi încă o discuţie dacă prefectul va fi sau nu funcţie de demnitate publică sau înalt funcţionar public, cum este acum”, a spus Suciu.

Acesta a menționat că, în discuţiile cu Comisia Europeană, aceasta şi-a dat acordul pentru transformarea funcţiei de prefect în funcţie de demnitate publică.

Proiectul mai vizează introducerea concursului naţional, ca metodă de recrutare a funcţionarilor publici, la nivelul administraţiei publice centrale, precum şi instituirea sistemului naţional de evidenţă a ocupării în sectorul public.

Proiectul Codului administrativ păstrează prevederile referitoare la indemnizaţia la limită de vârstă pentru aleşii locali.

„Am văzut suficient de multe păreri spuse în spaţiul public vizavi de faptul că permitem persoanelor care au fost condamnate să ocupe funcţii publice. Greşit! Aceste prevederi legale sunt şi azi în legislaţia românească. Doar le-am preluat. În lipsa unei interdicţii în Constituţie – noi dacă introducem o interdicţie încălcăm Constituţia. Am văzut suficient de multe vizavi de minorităţi. Nu este absolut nimic în plus vizavi de ceea ce există azi în legislaţia românească, acel prag de 20%”, a mai spus Suciu.

Alte modificări din noul Cod Administrativ

Prin cod se instituie majoritatea absolută (jumătate plus unu din numărul consilierilor în funcţie) inclusiv pentru hotărârile privind administrarea patrimoniului, cu excepţia hotărârilor privind înstrăinarea dreptului de proprietate (unde e nevoie de majoritate calificată de două treimi din numărul consilierilor).

De asemenea, atestarea inventarului bunurilor din domeniul public al unităţilor administrativ teritoriale se va realiza în termene şi etape clare, nu cum este acum, prin hotărâre de consiliu judeţean sau consiliu local, pe baza punctului de vedere al MDRAP, şi nu pe baza unei hotărâri de Guvern.

El a adăugat că în prezent, pentru ca o autoritate publică să obţină atestarea domeniului public pentru un obiectiv specific, sunt necesare aproximativ 7-8 luni.

„Vă reamintesc că atestarea domeniului public este condiţie esenţială pentru ca toate autorităţile locale să depună proiecte, inclusiv pe fonduri europene. Şi suntem într-un mare blocaj. Cred că avem depuse 145 de solicitări de atestare a domeniului public de la începutul anului 2019, dintre care doar 8 au fost aprobate şi 69 sunt în lucru, tocmai pentru că nu putem să facem faţă pe actuala procedură administrativă la acest subiect”, a menţionat Suciu.

În Codul Administrativ este reglementat un termen de cinci zile în care prim-ministrul propune preşedintelui României o persoană pentru a fi numită în funcţia de membru al Guvernului, precum şi un termen de zece zile în care preşedintele trebuie să numească persoana în funcţie sau să motiveze refuzul numirii, pe motive de legalitate sau de oportunitate.

O altă modificare este că mandatele consilierilor locali judeţeni vor fi validate de către instanţele de judecată, nu de către comisiile de validare.

„S-a întâmplat în numeroase cazuri că, într-un consiliu local, sensibil egal, cu o majoritate de un membru, consilierii de la putere nu votau validarea unui consilier din opoziţie şi se bloca funcţionarea consiliului local pe motive pur politice”, a mai explicat el.

Consiliul local sau cel judeţean se vor dizolva în cazul în care nu se întrunesc timp de patru luni consecutiv sau nu adoptă nicio hotărâre în cadrul a trei şedinţe, pe parcursul a patru luni. Mandatul de consilier local va înceta în cazul lipsei nemotivate de la trei întruniri ale consiliului.

Licitația publică, reglementată și ea

Suciu a mai precizat că a fost reglementată o procedură cadru pentru desfăşurarea licitaţiei publice şi a fost modificată modalitatea de defalcare a redevenţelor obţinute prin concesionare din activităţi de exploatare a resurselor la suprafaţă ale statului. Astfel, 40% din valoarea redevenţelor va merge la bugetul local al judeţului de pe raza căruia există activitate de exploatare, 40% din această valoare va rămâne la bugetul comunei oraşului sau municipiului, iar 20% merge la bugetul de stat.

Suciu a contrazis acuzaţiile aduse în spaţiul public privind “lipsa de transparenţă” în ceea ce priveşte dezbaterea Codului administrativ, menţionând că primele demersuri în vederea adoptării acestuia au fost făcute în urmă cu 15 ani.

LĂSAȚI UN MESAJ

*