Avocata Claudia Silinescu Gherbovan, achitată în dosarul ”Mită la Înalta Curte”, a obținut acordul Secției pentru Judecători din CSM să se întoarcă în magistratură după 23 de ani, voturile în favoarea ei fiind de 6 la 3. În timpul interviului a susținut că a plecat din magistratură în 1996, de la Tribunalul București, deoarece tatăl său avea mari probleme de sănătate și fiica sa se pregătea pentru admiterea la liceu și nu a pomenit un cuvânt despre suspiciunile care au planat asupra Tribunalului București privind dispariția a sute de dosare de adopție în anii 90.
”Am terminat facultatea in 1983, am avut repartitie ca avocat in Olt, apoi am trecut in magistratura, în 1987, la judecătoria sectorului 6 și din 1993 la tribunalul București până în 1996, când am trecut în avocatură. Am plecat din motive personale, în 1996, după ce au apărut probleme în familie referitoare la sănătatea tatălui meu. Trebuia sa mă ocup și de fiica mea care făcea meditații pentru admiterea la liceu. Programul era mult mai flexibil, soțul fiind avocat. Am rămas cu nostalgia acestei profesii. Doresc să mă întorc pentru că m-am format ca judecător cu simțul datoriei, este profesia cu care vreau să-mi închei cariera”, a susținut Silinescu Gherbovan în fața judecătorilor din CSM.
Ea a mai precizat că nu îndrăznește să ocupe un post de judecător la Tribunalul București, ci s-ar mulțumi cu unul la tribunalul Ilfov sau la T ribunalul Prahova și a promis că rămâne în breaslă cât îi permite legea, adică până la 65 de ani.
Despre dosarul în care a fost judecată după ce ar fi intermediat soluții favorabile la instanța supremă în complicitate cu alți judecători, Silinescu Gherbovan a arătat că a fost achitată pe temeiul că ”fapta nu există” și că perioada respectivă i-a distrus viața.
Despre un incident din 1995, când CSM-ul de atunci nu a propus-o ca judecător inamovinbil, Sinilescu Gârbovan a precizat că că ”s-a vrut să se dea un exemplu”. ”Eram prea suparată, încât am solicitat ministrului justiției de atunci, printr-un memoriu, un control pe toate dosarele soluționate și verificările s-au încheiat printr-o notă din care rezultă că dosarele mele au avut soluții legale”, a arătat Silinescu.
Întrebată de ce crede că s-a dorit a fi dată ca exemplu tocmai pe ea, avocata a precizat că ”Nu stiu. Era o problemă de oportunitate. Colegilor cu care am intrat în complet nu li s-a întâmplat nimic”, a mai precizat avocata.
Sute de dosare de adopții dispărute
Presa consemnează că avocata Silinescu este nepoata fostului general SIE, Tudor Constantin Silinescu. Silinescu, decedat în 2007, a deținut funcția de consilier al fostului premier Adrian Năstase. Numele ei apare într-o stenogramă a Parlamentului. Site-ul Camerei Deputaților consemnează faptul că în 1999 Claudia Silinescu Gherbovan a fost scoasă de sub urmarire penală alaturi de alti judecători într-o anchetă ce viza adopțiile ilegale din Romania și dispariția unor dosare de adopții de la Tribunallul București. Iată răspunsul, din 2001, al lui Alexe Ivanov, secretar de stat în ministerul Justiției în urma unei interpelări privind adopțiile ilegale din România. ”La data de 20 februarie 1997, peşedintele Tribunalului Bucureşti a sesizat organele de urmărire penală cu privire la lipsa din arhiva civilă a 248 de dosare având ca obiect adopţia. Ministerul Justiţiei a dispus efectuarea de verificări de către Corpul de inspectori al Curţii de Apel Bucureşti, constatându-se lipsa unui număr de 404 dosare, din care 173 în perioada 1990-1993 şi 231 în perioada 1994-1995.
Prin Rezoluţia nr.109/1997 a Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri, prevăzută de art.242 Cod Penal.
Întrucât din cuprinsul actelor de urmărire penală efectuate în cauză nu a fost identificat autorul infracţiunii, dosarul a fost trimis la Direcţia generală de poliţie a Municipiului Bucureşti, în vederea continuării cercetărilor şi identificării autorului infracţiunii, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, unde cauza a fost înregistrată sub nr.466/1997.
Actele de urmăriri penale efectuate şi verificările specifice întreprinse până în prezent nu au condus la stabilirea identităţii autorului faptelor sesizate.
La data de 5 martie 2001, organele de poliţie au înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti dosarul nr.466/1997 cu propunerea de încetare a urmăririi penale, întrucât s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale. Această propunere nu a fost însuşită de procurori şi, în consecinţă, prin Rezoluţia nr.466/1997 din 26 aprilie 2001 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, s-a dispus restituirea cauzei la Direcţia generală de poliţie a Municipiului Bucureşti, în vederea continuării cercetărilor, întrucât faptele au fost săvârşite şi în cursul anul 1997 şi, prin urmare, nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.
În legătură cu aceleaşi aspecte – dispariţia dosarelor de adopţie, s-au efectuat cercetări şi în dosarul nr.391/1999 al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie în legătură cu implicarea unor judecători şi a unor funcţionari de la instanţele din Bucureşti. După finalizarea cercetărilor, s-a constatat că magistraţii respectivi nu se fac vinovaţi de săvârşirea vreunei infracţiuni în legătură cu dispariţia dosarelor.
Prin Rezoluţia nr.391/1999 din 26.10.1999 a Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de judecătorii Şega Marius Constantin, Pot Mirela, Tomescu Mihai, Bărăgău Daniela, Vişan Floarea, pentru infracţiunea prevăzută de art.272 Cod Penal, şi faţă de judecătorii Drăgan Daniela, Silinescu Gherbovan Claudia şi Tomescu Mihai, pentru infracţiunea prevăzută de art.289 Cod Penal”.
Potrivit unor modificări recente ale legii 303/2004 privind statutul magistratilor, foștii judecători și procurori care și-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică, avocații, notarii, consilierii juridici, politiști, grefieri sau executorii judecatoresti cu studii superioare juridice etc pot fi numiti în magistratura, daca au o vechime de specialitate de cel puțin 5 ani.
Ieri, secția pentru Judecători a CSM a aprobat revenirea în magistratură a 12 foști magistrați, printre care și Claudia Silinescu Gherbovan. Un alt fost magistrat revenit în breaslă este fostul deputat PDSR de Olt, Victor-Stefan Achimescu.
Propunerile au fost transmise președintelui Klaus Iohannis pentru a fi validate.
Suspiciunea generală este că acești foști procurori sau judecători se întorc în magistratură pentru scurt timp, cât să îndeplinească condițiile legale pentru a se ieși din sistem cu pensie specială care reprezintă 80% din venitul brut pe ultima lună de activitate.
Cetățeanul TV
