Ministrul Justiției se duce în Parlament ca să citească proiectul legii grațierii

pericol pentru justiția din România toader salvează pușcăriabilii

Tudorel Toader, noul ministru al Justiției, a declarat că nu a văzut forma proiectului de lege privind graţierea, dar astazi va merge în Parlament şi, după ce va vedea ce prevede, va putea să spună mai multe despre acesta, precizând că nu vrea să se exprime în abstract, ci în concret.

Întrebat, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), unde participă pentru prima dată de la preluarea mandatului la şedinţa Plenului, dacă proiectul de lege privind graţierea ar putea duce la eliberarea unor infactori periculoşi şi, în acest context, dacă îl consideră bun sau rău, ministrul Justiţiei a evitat un răspuns pana cand nu va citi proiectul propus de guvernul din care face acum parte.

CSM critica priectul

Membrii Plenului CSM iau în discuţie, astazi, punctul de vedere al Direcţiei legislaţie referitor la proiectul de lege privind graţierea colectivă.

Direcţia legislaţie din CSM critică proiectul de lege privind graţierea colectivă a unor pedepse şi arată că acesta este insuficient explicat, iar o graţiere colectivă este de natură să „creeze un sentiment de insecuritate socială”.

În şedinţa din 31 ianuarie, în care a adoptat şi OUG 13 privind modificarea codurilor penale, abrogate cinci zile mai târziu, Guvernul a adoptat şi proiectul de lege privind graţierea unor pedepse, care a fost depus la Parlament, fiind în prezent în dezbatere la Comisia juridică a Senatului.

Regulile grațierii propuse de Guvernul Grindeanu

În forma adoptată de Guvern, se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv, aplicate de instanţa de judecată.

De asemenea, se înjumătăţesc pedepsele cu închisoarea aplicate femeilor însărcinate şi celor care sunt unic întreţinător de familie, având în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani dacă nu li s-au interzis drepturile părinteşti prin hotărâre judecătorească. Ambele situaţii trebuie să existe la data intrării în vigoare a legii.

În toate aceste cazuri, graţierea este condiţionată de achitarea în termen de un an de la condamnarea definitivă sau de la punere în libertate a eventualelor despăgurbiri. În cazul neachitării, graţierea este revocată. Nu beneficiază de prevederile acestei legi persoanele care au săvârşit infracţiuni contra vieţii, vătămări corporale, rele tratamente aplicate minorului, agresiuni asupra fătului, lipsirea de libertate, şantaj, trafic de persoane vulnerabile, omor calificat, violarea domiciliului, bancruta frauduloasă, furtul calificat, înşelăciune, fals în orice formă, părăsirea locului accidentului, represiunea nedreaptă, abuzul în serviciu, conflictul de interese, falsificarea de monedă, falsul intelectual, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, traficul de produse toxice, infracţiunile contra securităţii naţionale, cele privind combaterea terorismului, infracţiunile de genocid, contra umanităţii şi război.

Nu sunt graţiate nici persoanele pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 10 ani sau mai mare. Cei care în decurs de 3 ani săvârşesc o nouă infracţiune execută şi restul de pedepsă. Prevederile legii referitoare la graţiere nu se aplică recidiviştilor.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.