Ministrul Birchall propune înăsprirea pedepselor. Percheziții la orice oră și pedepse mai mari pentru răpire

Doi candidați pentru funcția de procuror european s-au retras
Ana Birchall

 După cazul Caracal, ministrul Justiţiei, Ana Birchall, a anunţat, joi, că a iniţiat un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea unor acte normative prin care se propun pedepse mai mari pentru infracţiuni contra persoanei şi înăsprirea condiţiilor pentru eliberare condiţionată.

Ministrul Justiţiei, Ana Birchall, a afirmat că între modificările propuse la legislaţia penală pentru a fi adoptate prin OUG este şi o prevedere potrivit căreia cererea procurorului pentru încuviinţarea percheziţiei domiciliare se soluţionează de îndată, nu în 24 de ore. De asemenea, percheziţia în caz de flagrant sau salvarea vieţii se poate face la orice oră.

„Cererea procurorului prin care se solicită încuviinţarea percheziţiei domiciliare se soluţionează de îndată, nu în 24 de ore”, a afirmat Birchall.

Ministrul Justiţiei a precizat că, de asemenea, percheziţia se poate face şi înainte de ora 6.00 şi după ora 22.00, în cazul infracţiunii flagrante sau pentru înlăturarea unei situaţii infracţionale sau pentru salvarea vieţii, precum şi într-un local deschis publicului la acea ora.

Mandatul percheziţiei să fie valabil 15 zile.

2 până la 8 ani pentru răpirea de persoane

Ministerul Justiţiei propune o pedeapsă de la 2 la 8 ani pentru răpirea de persoane, iar dacă fapta a avut că urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 18 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

 “ART. 205. Lipsirea de libertate în mod ilegal

(1) Lipsirea de libertate a unei persoane în mod ilegal se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 7 ani.

„(2) În cazul în care fapta este săvârşită prin răpire, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 8 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”, se arată în proiectul de OUG.

În plus, se consideră lipsire de libertate şi fapta comisă asupra unui copil cu vârsta de până la 2 ani.

Condiţii de eliberare condiţionată mai aspre

Ministerul Justiţiei vrea şi înăsprirea condiţiilor de eliberare condiţionată. Astfel, acestea vor trebui îndeplinite cumulativ, în cazul în care cel condamnat să fie eliberat din puşcărie mai devreme.

“ART. 100. Condiţiile liberării condiţionate în cazul pedepsei închisorii
(1) Instanţa poate dispune liberarea condiţionată în cazul închisorii dacă sunt întrunite următoarele condiţii:
„a) cel condamnat a executat cel puţîn două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţîn trei pătrimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;”
b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
d) instanţa are convingerea că persoană condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate”, potrivit proiectului de act normativ.

“SECŢIUNEA a 6-a – Liberarea condiţionată
ART. 99. Condiţiile liberării condiţionate în cazul detenţiunii pe viaţă
(1) Instanţa poate dispune liberarea condiţionată în cazul detenţiunii pe viaţă dacă sunt întrunite următoarele condiţii:
„a) cel condamnat a executat efectiv 25 de ani de detenţiune;”
b) cel condamnat a avut o bună conduită pe toată durata executării pedepsei;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;

d) instanţa are convingerea că persoană condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate”, se arată în proiectul de OUG.

Potrivit proiectului de OUG, în cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 65 de ani, se poate dispune liberarea condiţionată, după executarea efectivă a jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau a cel puţîn două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în alin. (1) lit. b) – d).”

Totodată, pentru toate cazurile de eliberare condiţionată nu se poate dispune această măsură “dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, sau în cazul pluralităţii de infracţiuni, pentru una din infracţiunile săvârşite, este de 10 ani sau mai mare, decât după executarea efectivă a cinci şesimi din durata pedepsei.”

În ceea ce priveşte percheziţia domiciliară, această va putea fi dispusă la orice oră, chiar şi noaptea, în caz de flagrant.

“S-a constatat că termenul de 24 de ore poate constitui în unele cazuri. Noi propunem modificarea Codului de procedură penală – cererea procurorului prin care se solicită efectuarea percheziţiei domiciliare se soluţionează de îndată, nu în termenul de 24 de ore, aşa cum e prevăzut în prezent”, a declarat Ana Birchall.

“ART. 158 Procedura de emitere a mandatului de percheziţie domiciliară
(…)
„(5) Cererea prin care se solicită încuviinţarea efectuării percheziţiei domiciliare se soluţionează, de îndată, în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Participarea procurorului este obligatorie.”

„(31) Percheziţia poate fi efectuată şi în intervalul orar 20,00-6,00 în cazul infracţiunii flagrante sau când percheziţia urmează să se efectueze într-un local deschis publicului la acea oră”, se arată în proiectul de OUG, postat pe site-ul Ministerului Justiţiei.

Ministrul Justiţiei, Ana Birchall, a anunţat şi că propune că DIICOT să aibă competenţe extinse şi la variantele agravante ale infracţiunii prin răpire, precum şi la infracţiuni de sclavie.

LĂSAȚI UN MESAJ