Directoarea Direcției Relații Externe și Comunicare din Consiliul Concurenței Doina Ion-Tudoran, soția fostului judecător Corneliu Bogdan Ion-Tudoran, care a trântit dosarul Băneasa, este acuzată public că și-ar fi falsificat declarațiile de avere și ar fi ascuns proveniența unor bunuri și sume de bani aduse ca aport la bugetul familiei.
Prin intermediul fiului său, Alexandru Ioan Tudoran, un alt personaj controversat, Doina Tudoran neagă acuzațiile.
ANI, invitată la Consiliul Concurenței
Una dintre acuzațiile apărute în presă vizează achiziția mascată a unui apartament la Sinaia, evaluat la 101.300 lire sterline, potrivit actelor cadastrale, pe numele fiului cel mic al cuplului Ion-Tudoran, Tudor.
La data de 31 octombrie 2014, prin actul notarial 243 emis de notarul Frațian Iris Victoria din Ploiești, Tudor Ion-Tudoran a devenit proprietarul apartamentului 31 din Complexul Izvorul Dorului, Sinaia.
Mezinul nu avea însă bani pentru această achiziție de lux, a dezvăluit presa. Tudor abia terminase facultatea privată cu un an în urmă și tocmai își deschisese, în septembrie 2013, un cabinet de mediator public cu sediul în apartamentul bunicii sale.
Toate indiciile arată că banii pentru proprietatea din Sinaia au provenit de fapt din câștigurile comune ale soților Doina și Corneliu Bogdan Ion-Tudoran.
Alexandru Ion-Tudoran: Prețul achiziției a fost donat de părinții mei
Fiul cel mare al cuplului, Alexandru Ion-Tudoran, a explicat, în numele mamei sale, pentru ziarul Cetățeanul, proveniența banilor.
„Prețul achiziției apartamentului a fost de aproximativ 38.500 de Euro cu TVA inclus, în niciun caz suma vehiculată 100.000 de lire sterline. Prețul achiziției a fost donat de părinții mei Ion-Tudoran Doina și Ion-Tudoran Bogdan. Donația nu a reprezentat o operațiune simulată, ci perfect legală menționată în contractul de vânzare-cumpărare, astfelcă nu putem reține ipoteza «ascunderii» averii.
Fondurile provin din surse proprii ale părinților mei, respectiv o parte economii și o parte drepturi salariale restante ale tatălui meu. Procedura de achiziție s-a derulat la vedere prin intermediul băncii”, afirmă Alexandru Ion-Tudoran.
De menționat însă că în declarațiile de avere pe anii 2014-2015 depuse de Doina și Bogdan Ion-Tudoran nu se menționează nicio donație către fiul cel mic Tudor.
Complicitate la presupusele infracțiuni ale fiului Alexandru
Doina Ion-Tudoran a mai fost acuzată că ar fi fost părtașă la ilegalitățile fiului său cel mare, Alexandru Ion-Tudoran, care ar profesa fraudulos ca avocat. Pe numele său sunt deschise mai multe dosare penale privind aceste acuzații.
Mai mult, este public faptul că Doina Ion-Tudoran și-a angajat chiar ea fiul pentru a o reprezenta în dosarul 15723/212/2015 de pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 și mai apoi pe rolul Tribunalul București.
Directoarea de la Consiliul Concurenței a avut, alături de mama ei, Georgeta, calitatea de pârât în procesul în care se judeca cu niște rude privind o moștenire din localitatea Nuntași, Constanța.
Cum Alexandru Ion-Tudoran nu era înscris în Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR), în cadrul procesului la fond s-a ridicat exact această problemă. Judecătorul a solicitat ca apărătorul pârâților să depună copii după contractele de asistență juridică, dar Alexandru Ion-Tudoran ar fi spus că nu le are.
Acesta ar fi înaintat însă instanței două împuterniciri avocațiale, emise de Baroul din Madrid.
Împuterniciri avocațiale falsificate?
Documentele sunt susceptibile de a fi contrafăcute, mai multe surse atrăgând atenția că împuternicirile au aceeași serie, dar ani diferiți – C 120052 – 0001/2015 și C 120052-0001/2016.
La fel de frapant este că împuternicirea cu seria C 120052 – 0001/2016 a fost folosită de Alexandru Ion-Tudoran pentru a-și reprezenta și tatăl, judecătorul Bogdan Ion-Tudoran, dar într-un litigiu la Tribunalul Dâmbovița – dosarul 1307/120/2016, privind litigii de muncă. Alături de alți 24 de colegi, judecătorul și-a cerut drepturile salariale restante.
Alexandru Ion-Tudoran susține că este avocat veritabil, fără însă a da prea multe detalii.
„În anul 2014 am dobândit calitatea de membru în Ilustru Colegiu de Avocați din Madrid. Fără a intra în tehnicalitățile profesiei vă asigur că INCLUSIV în România îmi desfășor activitatea profesională în mod legal, fără a intra în conflict cu vreo normă penală (vezi Art 110 alin 1 și 2 din Legea 51/1995). Cu privire la împuternicirile avocatiale am obligația profesională ca în cuprinsul unui înscris care face dovada reprezentării unui client să precizez statul de origine al obținerii acestei calificări,cât și asociația profesională din care fac parte. Dovada reprezentării nu se face exclusiv printr-o delegație avocațială, ci prin contractul de asistență juridică. Delegația avocațială dovedește existența unui contract de mandat, nicidecum a reprezentării”, a explicat pentru ziarul Cetățeanul Alexandru Ion-Tudoran.
Ion-Tudoran junior nu are drept de liberă practică în România
Alexandru Ion-Tudoran este contrazis însă de șeful organizației profesionale a avocaților din România.
Potrivit Av. dr. Gheorghe Florea, președintele UNBR, exercitarea profesiei de avocat în România a unui avocat străin (înscris ca avocat într-un barou dintr-o țară membră a Uniunii Europene sau a Spațiului Economic European și care nu a dobândit titlul profesional de avocat în România) este reglementată de Directiva 98/5/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 de facilitare a exercitării cu caracter permanent a profesiei de avocat într-un stat membru, altul decât cel în care s-a obținut calificarea. Legea 51/1995 și Statutul profesiei de avocat reglementează că avocații străini care pot dovedi titlul profesional de avocat dobândit în statul de origine (UE, SEE sau Confederația Elvețiană) pot desfășura în România activități profesionale în condițiile legii române.
CITEȘTE ȘI: Adevărul despre dosarul Băneasa. Erori judiciare orchestrate de un judecător internat la Psihiatrie
Astfel, potrivit art. 13, alin. (4) din Legea 51/1995, „Avocatul străin nu poate pune concluzii orale sau scrise în fața instanțelor judecătorești și a celorlalte organe jurisdicționale și judiciare, cu excepția celor de arbitraj internațional”.
Dacă avocatul străin vrea să-și exercite profesia inclusiv în drept românesc, are nevoie de avizul UNBR, după care trebuie să se înscrie într-un barou din România.
Potrivit specialiștilor în drept, a pune concluzii în instanță semnifică „orice susţinere cu caracter juridic sau solicitare pe care o poate face avocatul înaintea instanţei”. Prin urmare, Alexandru Ion-Tudoran, care nu este înscris în niciun barou din România, nu avea cum să-și reprezinte legal în instanță nici părinții și nici alte persoane.
Octogenară cu bolid de curse
Consoarta judecătorului Corneliu Bogdan Ion-Tudoran a mai fost acuzată că și-ar fi folosit mama, o pensionară de 87 de ani, pentru a înmatricula pe numele acesteia un autoturism Ford Mustang sport, de 300 cai putere. La volanul acesteia a fost surprins de mai multe ori soțul său.
Tot fiul cel mare al soților Ion-Tudoran are o explicație pentru această situație. El spune că, de fapt, mașina este a sa, cadou de la bunică, dar a preferat să o treacă pe numele bătrânei pentru a plăti taxe mai mici.
„Autoturismul Ford este fabricat în anul 2005 iar la data cumpărării era AVARIAT. A fost achiziționat pentru folosința subsemnatului de către bunica mea, aceasta asigurând și suma modică plătită pentru achiziție. Întrucât costurile administrative ale autoturismului sunt mai scăzute pentru un proprietar de vârstă înaintată am decis ca bunica mea să rămână proprietara autoturismului. Este adevărat că acest autoturism a fost condus de câteva ori și de tatăl meu care îl alimenta sau îl ducea la spălătorie când timpul nu îmi permitea”, a mai spus Alexandru Ion-Tudoran.
Cetățeanul TV
