Medicul Șerban Bubenek, președintele Societății Române de ATI, a explicat de ce tragedii ca cele de la Spitalul Județean Piatra Neamț sau Institutul „Matei Balș” pot avea loc și în alte unități medicale din România.
„Nu pot să fac niciu fel de considerație cu privire la cauzele incendiilor de la Piatra Neamț sau de la Balș. Am avertizat, în luările de poziție ale Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă asupta faptului că este oricând posibil, în spitalele românești, să se întâmple astfel de tragedii, mai frecvent decât în alte spitale din Europa, pentru că spitalele noastre sunt vechi, pentru că le lipsește, din construcție, instalația centrală de ventilație care are două roluri: în primul rând să împrospăteze aerul, deci să scoată și excesul de oxigen, și, de asemenea, să filtreze și germenii.
Instalația de ventilație centralizată lipsește în 90% din spitalele românești. Sunt spitale vechi, construite în anii 1970. În câteva dintre spitale s-au mai pus, după anii 1990, centrale de ventilație și aer condiționat.
Problema este că în multe spitale tavanele sunt foarte jos și nu permit astfel de instalații. (…)
În multe spitale nu este posibilă instalarea în sălile de operație, nici în saloanele de terapie intensivă a acestor centrale de ventilație. Singura cale de a împrospăta aerul acolo este să deschizi geamul din când în când.
Această centrală poate să scoată afară și excesul de oxigen care poate apărea atunci când este folosit mult oxigen, concomitent, la foarte mulți bolnavi, și în secțiile ATI, dar mai ales în secțiile non-ATI în care sunt îngrijiți acești bolnavi și în care există niște prize de oxigen în perete.
Dacă nu există această ventilație care este reglată de la bun început, de multe ori, concentrația de oxigen poate ajunge peste 23,5% până la 25% – astea sunt concentrațiile sub care suntem siguri că nu se întâmplă tragedii – peste 25% orice fel de flacără mică va produce un incendiu, iar peste 30% se produce o explozie, o combustie instantanee”, a explicat Șerban Bubenek.
„Problema este că până la această pandemie lumea nu s-a confruntat cu această situație: mulți pacienți care au nevoie concomitent de debite mari de oxigen.
În general, în terapia intensivă se folosesc debite de 4-5-6 litri de oxigen și chiar dacă ventilația se face deschizând geamul, nu se ajunge înăuntru la concentrații periculoase”, a mai spus Șerban Bubenek.
Medicul Șerban Bubenek, președintele Societății Române de ATI, a explicat de ce tragedii ca cele de la Spitalul Județean Piatra Neamț sau Institutul „Matei Balș” pot avea loc și în alte unități medicale din România.
„Nu pot să fac niciu fel de considerație cu privire la cauzele incendiilor de la Piatra Neamț sau de la Balș. Am avertizat, în luările de poziție ale Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă asupta faptului că este oricând posibil, în spitalele românești, să se întâmple astfel de tragedii, mai frecvent decât în alte spitale din Europa, pentru că spitalele noastre sunt vechi, pentru că le lipsește, din construcție, instalația centrală de ventilație care are două roluri: în primul rând să împrospăteze aerul, deci să scoată și excesul de oxigen, și, de asemenea, să filtreze și germenii.
Instalația de ventilație centralizată lipsește în 90% din spitalele românești. Sunt spitale vechi, construite în anii 1970. În câteva dintre spitale s-au mai pus, după anii 1990, centrale de ventilație și aer condiționat.
Problema este că în multe spitale tavanele sunt foarte jos și nu permit astfel de instalații. (…)
În multe spitale nu este posibilă instalarea în sălile de operație, nici în saloanele de terapie intensivă a acestor centrale de ventilație. Singura cale de a împrospăta aerul acolo este să deschizi geamul din când în când.
Această centrală poate să scoată afară și excesul de oxigen care poate apărea atunci când este folosit mult oxigen, concomitent, la foarte mulți bolnavi, și în secțiile ATI, dar mai ales în secțiile non-ATI în care sunt îngrijiți acești bolnavi și în care există niște prize de oxigen în perete.
Dacă nu există această ventilație care este reglată de la bun început, de multe ori, concentrația de oxigen poate ajunge peste 23,5% până la 25% – astea sunt concentrațiile sub care suntem siguri că nu se întâmplă tragedii – peste 25% orice fel de flacără mică va produce un incendiu, iar peste 30% se produce o explozie, o combustie instantanee”, a explicat Șerban Bubenek.
„Problema este că până la această pandemie lumea nu s-a confruntat cu această situație: mulți pacienți care au nevoie concomitent de debite mari de oxigen.
În general, în terapia intensivă se folosesc debite de 4-5-6 litri de oxigen și chiar dacă ventilația se face deschizând geamul, nu se ajunge înăuntru la concentrații periculoase”, a mai spus Șerban Bubenek.
Cetățeanul TV
