Nevoia de reformare în sectoare critice precum sistemul de pensii speciale sau salariile bugetarilor nu este negată de guvernanți, însă implementarea trenează. Iar asta poate însemna pierderea banilor din PNRR. El arată cu degetul spre Ministerul Muncii acolo unde s-ar trena deliberat rezolvarea problemei.
CITEŞTE ŞI: Boloş, despre limitarea lunară a cheltuielilor
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) condiționează eliberarea banilor de aplicarea unor reforme sociale profunde, care să schimbe fundamental felul în care se cheltuiesc banii în câteva sectoare de importanță majoră, precum pensii și salariile bugetarilor.
„Orice reformă tăiată și buget tăiat periclitează investițiile care sunt finanțate prin PNRR, rămân fără sursă de finanțare. De aceea, cred eu că indiferent de zburdălnicia coordonatorilor de reforme și investiții și oricât ar fi ei de eroi, să spun așa, poate un termen mai nepotrivit din punct de vedere academic, dar trebuie fiecare să judece responsabilitățile pe care și le asumă raportat la ceea ce există în PNRR. Dacă reformele nu arată cum este scris în PNRR, atunci riscul de a pierde banii este iminent”, a declarat Marcel Boloș la Adevărul Live.
Totuși, cea mai mare parte a acestor reforme cade în sarcina altor ministere.
În acest mecanism de finanțare, numit PNRR în Romnânia, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) are rol de supraveghere, monitorizare și de menținere a contactului cu Bruxelles-ul. Însă implmentarea propriu-zisă a reformelor trebuie derulată la nivelul minbisterelor de resort, cum ar fi cel al Muncii și al Mediului.
„Noi (MIPE -n.r.) putem să spunem ce nu s-a făcut corect atunci când o reformă se încearcă să fie dusă la bun sfârșit. Nu ar fi corect să intervenim peste colegii noștri pentru că noi nu putem face politica și strategia în ceea ce privește reforma pensiilor. Este exclus acest lucru. Este responsabilitatea Ministerului Muncii, care are o sarcină foarte grea, aceea de a duce la bun sfârșit această reformă. Și fiecare coordonator de reformă în parte are sarcina aceasta a ducerii la bun sfârșit a reformelor. Sarcina noastră este tocmai aceasta, să spunem ce mai trebuie făcut la reformă, apoi vine și Comisia cu validarea”, arată Boloș.
Reforma pensiilor speciale, cea mai dură
„Cea mai dură reformă rămâne de departe cea a pensiilor speciale. Noi nu avem o problemă cu faptul că avem legi sau modele ale pensiilor speciale diferite cu mult față de alte țări din Europa. Dimpotrivă, sunt compatibile cu ce avem la nivel european. Noi avem însă o problemă fundamentală, aceea a discrepanței dintre sistemul de pensii speciale și sistemul de pensii general. Și sunt trei piloni fundamentali folosiți ca bază de comparație între cele două”, a explicat Marcel Boloș la Adevărul Live.
„Primul este rata de înlocuire a veniturilor. Sau explicat foarte simplu, procentul pe care-l aplicăm la baza de calcul pentru a determina cuantumul pensiei. În sistemul de pensii speciale, avem eterogenitate, pornim de pe la 60-65% în sistemul de pensii, să zicem, militare. Și apoi creștem până la 85%, spre exemplu, la alte pensii. În așa fel încât vine Comisia și spune, pe bună dreptate, aveți o mare discrepanță, 85% niciodată nu se compară cu 43,5%, cât aveți în sistemul de pensii general. Cu alte cuvinte, tu ai un procent de 43,5% din salariul omului în sistemul general de pensii, iar în partea cealaltă, la pensiile speciale, ai în mod cu totul inexplicabil, 85% din salariu. Și-atunci noi aici trebuie să lămurim cu Comisia care vor fi pașii de urmat”, arată ministrul.
„Este o decizie politică, coordonatorul reformei este Ministerul Muncii, eu nu fac decât să relatez ceea ce Comisia ridică drept probleme fundamentale în această reformă care este destul de ascuțită și o reformă de profunzime pentru sistemul nostru de pensii speciale”, continuă Boloș.
„Al doilea pilon fundamental al reformei este baza de calcul. Dacă în sistemul de pensii generale baza de calcul variază de la o lună, să zicem luăm în calcul ultimul salariu din perioada de activitate, la alții sunt luate în calcul șase luni pe care le alegi tu din perioada de activitate. Și fiecare lege care s-a dat a avut câte o reglementare specială pentru baza de calcul”, a declarat Boloș la Adevărul Live.
„Și, desigur, mai avem problema stagiului de cotizare. Pentru că dacă la nivelul Uniunii Europene avem stagii de cotizare de 40 de ani, noi în sistemul de pensii – valabil și la cel general și la cel de pensii speciale, avem stagii de cotizare undeva în jur de 31, 32 de ani. Și de aici apar și problemele de sustenabilitate financiară pe care, pe bună dreptate, le ridică Comisia Europeană. Acesta este stadiul discuțiilor în ceea ce privește reforma pensiilor speciale”, arată ministrul.
Cetățeanul TV
