Cu siguranță ați trecut, măcar de câteva ori pe lângă una dintre clădirile monumentale ale sectorului 5, un valoros, istoric și cultural edificiu al Capitalei.
Este vorba de Palatul Tinerimea Română, aflat pe strada Gutenberg la nr.19, cu intrarea de pe bulevardul Schitu Măgureanu, foarte aproape de Teatrul Bulandra – sala Liviu Ciulei. Este un edificiu-monument istoric, de zeci de ani sediu cultural remarcabil. Recomandat de Centrul Cultural și de Tineret “Ștefan Iordache” al sectorului 5!
Opera primei femeie arhitect din România
Palatul Societății Tinerimea Română (astăzi Palatul Tinerimea Română) a fost construit între anii 1924-1927, piatra de temelie a construcției fiind pusă pe 25 mai 1924. Imobilul, care include și o sală de spectacole cu 1200 de locuri, a fost ridicat pentru Societatea Tinerimea Română după planurile arhitectei Virginia Andreescu Haret (foto).
De construcția palatului s-au ocupat arhitectul Raul Negru și inginerii Aurel A. Beleș și Valer Paler.
Din motive financiare, clădirea a fost finalizată abia în 1935, când a fost inaugurată de Nicolae Iorga.
Maria Virginia Andreescu Haret (n. 21 iunie1894, București, România – d. 6 mai 1962, București) a fost prima femeie arhitect din România, obținând diploma în 1919, și prima femeie din lume care a ajuns la gradul de arhitect inspector general. La 18 ani, cu sprijinul ministrului Spiru Haret obține o licență specială la Școala Superioară de Arhitectură din București. În paralel a studiat Belle-Arte și a realizat un număr mare de acuarele care, astăzi, fac parte din Colecția de Stampe a Bibliotecii Academiei Române. A fost nepoata de frate a pictorului Ion Andreescu. În 1928 s-a căsătorit cu un nepot de soră al matematicianului român Spiru C. Haret.
Multiple funcțiuni
Clădirea are un regim de înălțime de S + P + 7 E. La inaugurarea sa, edificiul era multifuncțional. La subsol exista o tipografie și o sală de restaurant, la parter o bancă proprie și spații de închiriat. Etajul I cuprindea sala de festivități și anexele sale. La etajul al II-lea erau camere de dormit, iar la al III-lea, administrația revistei. Etajul al IV-lea era compus din sala mare, un muzeu etnografic, biblioteca și administrația societății.
După ultima renovare, compunerea clădirii este următoarea: o sală de spectacole cu trei rânduri de balcoane, decorația interioară a sălii fiind de factură renascentistă, cu ușoare influențe baroce; alăturate sălii de spectacole se află foaierele, la fiecare nivel, de la parter și până la etajul 4; săli de repetiție cu spațiile auxiliare necesare (grupuri sanitare, vestiare cu duș) pentru colectivele artistice; birouri, magazii și spații tehnice pentru personalul administrativ.
Decorațiuni istorice în altorelief
La exteriorul clădirii, la nivelul etajului 4, sunt prezentate diverse scene din momente reprezentative ale istoriei României (Războiul de Independență, Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia și Încoronarea Regelui Ferdinand), executate în altorelief.
Sediul Ansamblului “Perinița”
După al Doilea Război Mondial, palatul a devenit sediu pentru Ansamblul artistic „Perinița” aparținând de Sfatul Popular al Capitalei (1946), iar apoi a fost sediu pentru Ansamblul artistic al tineretului (1947). Cele două ansambluri și-au desfășurat concomitent activitatea în sediul Societății, iar în anii următori a fost denumit „Ansamblul artistic al tineretului”.
Palat cultural –ansambluri, coruri, orchestre, balet
În anul 1991, prin Hotărâre de Guvern palatul a fost redenumit „Palatul Tinerimea Română”, iar după o serie de consolidări și restaurări, palatul a devenit sediul mai multor ansambluri artistice: Ansamblul Folcloric „Cununa Carpaților”, Corul de cameră „Preludiu”, Orchestra de cameră „Philarmonia”, Trupa de balet „Orion”.
Monument istoric
Clădirea este declarată monument istoric și este înscrisă în Lista monumentelor istorice din București, sector 5, din anul 2015, Municipiul București, cu cod LMI B-II-m-B-18891, sub titulatura Blocul „Tinerimea Română”, municipiul București, Str. Gutenberg 19, sector 5.
Mari personalități ale culturii și artei
De-a lungul timpului aici au activat și s-au făcut remarcate o serie de personalități din domeniul artistic, printre care: George Constantin, Silvia Popovici, Nicolae Herlea, Marin Constantin, Pompei Hereșteanu, Ionel Budișteanu, Florian Economu, Tudor Pană, Maria Ciobanu, Corina Chiriac, Angela Similea.
Misiunea Centrului Cultural și de Tineret Sector 5
Centrul Cultural și de Tineret Sector 5 are rolul de a identifica și aborda nevoile culturale ale comunității reprezentate, de a susține proiecte, manifestări și activități culturale locale și de a fi, în general, un catalizator cultural comunitar – permițând formarea și consolidarea unei identități culturale locale.
Promovarea interacțiunii culturale între grupuri diferite provenind atât din interiorul, dar mai ales din exteriorul comunității în vederea susținerii toleranței culturale, a dialogului și a solidarității, dar și a asigurării permisibilității comunicative între diferitele medii socio-culturale, țintind spre dizolvarea problemelor etnice și sociale prin cultivarea spiritului civic;
Protejarea și susținerea libertății de creație, înțeleasă ca drept la exprimare artistică (materializarea într-o formă artistică a unei opinii/poziționări față de anumite lucruri/fapte/acțiuni), în conformitate cu art. 33 al Constituției României și a normelor internaționale, pentru perfecționarea și formarea tinerilor în domeniile artistice și asigurarea performanței în creativitate, cultură și educație, dar și pentru validarea expresivității artistice și dezvoltarea culturală și artistică multivalentă;
Susținerea accesului liber și a oportunităților egale la cultură, sport și educație continuă, oferind condițiile necesare însușirii valorilor, exprimării artistice libere și participarii la manifestări și programe culturale, de dezvoltare, creative și educaționale, crescând gradul de acces și participarea cetățenilor la viața culturală.
Cetățeanul TV
