La pas prin Sectorul 5. Povestea unui palat: De la Poștă, la Poliție

Sectorul 5

În perimetrul sectorului 5 se află un frumos palat, cel care astăzi găzduiește sediul central al Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR).

Situat chiar în cotul Dâmboviței, frumoasa construcție în stil neoromânesc are o istorie veche și interesantă, pe care Centrul Cultural și de Tineret “Ștefan Iordache”al sectorului 5 vă invită s-o cunoașteți!

Stilul arhitectural neoromânesc

Pe strada Lipscani nr.1, la întâlnirea cu strada Mihai Vodă nr.6, în zona Izvor, chiar în cotul Dâmboviţei, se află o clădire care atrage atenţia prin specificul neoromânesc. Aici a funcționat Palatul Vama Poștei.

Clădirea este asemănătoare cu palatul Primăriei Capitalei, aflat în apropiere, stilul neoromânesc fiind întemeiat de arhitectul Petre Antonescu.

Palatul Vama Poştei a fost realizat între anii 1914 şi 1926, arhitect fiind Statie Ciortan (1876 – 1940), care de altfel a realizat mai multe case în Bucureşti dar și edificii în țară.

Palatul a fost declarat monument istoric în 1913. În 2009, în faţa clădirii a fost ridicat Memorialul Holocaustului.

Specialiştii amintesc că pe vremuri aici se afla Podul Mihai Vodă, peste Dâmboviţa, care făcea legătura cu zona unde a fost mutată Biserica Mihai Vodă.

Așa cum spuneam, în prezent, în Palatul Vama Poştei se află acum sediul Poliţiei.

Un arhitect puțin cunoscut – Statie Ciortan

El s-a născut în 1876 în comuna Roșiuța, pe atunci în județul Mehedinți . La Școala de arhitectură din București, pe care a absolvit-o în 1904, i-a avut profesori de arhitectură pe Ion Mincu și pe Ermil Pangratti, cărora le datorează orientarea înspre stilul neoromânesc.

Sectorul 5
Palatul Vama Poștei în anii 30

Director tehnic la Finanțe și profesor

Arhitectul Ciortan a fost arhitect-șef și director al secției tehnice a Ministerului de Finanțe, postură din care realizează un întreg program al percepțiilor fiscale atât în București cât și în țară, lăsându-i-se libertatea de a le proiecta în stil neoromânesc.

Activitatea sa profesională se completează cu cea de profesor la Școala Superioară de Arhitectură. În perioada 1929-1932 a condus Societatea Arhitecților din România.

Clădiri reprezentative proiectate de Statie Ciortan

Reprezentative în spațiul public și relativ cunoascute rămân și astăzi clădirile Vamei  Poștelor, Monitorului Oficial/Arhivele Naționale ale României din București precum și Antrepozitele din Botoșani.

Casele „funcționărești” din Filaret-Cuțitul de Argint

De asemenea, arhitectul Ciortan a proiectat și mai multe case cu prăvălii, îndeosebi proprietăți ale unor farmaciști.

În zona Filaret-Cuțitul de Argint a realizat mai multe imobile de apartamente pentru funcționarii Ministerului de Finanțe, finalizate în 1929. Totodată,  a reconfigurat spațiul public pentru folosul comunității (parc, loc de joacă pentru copii, cotețe pentru păsări, amenajări peisagistice).

A contribuit substanțial la ridicarea bisericii monumentale din localitatea natală, Roșiuța, județul Gorj de astăzi.

Arhitectul administrațiilor financiare

Din păcate, multe dintre clădirile proiectate de el au fost demolate în perioada comunistă, programul arhitectural al percepțiilor fiscale/administrațiilor financiare fiind cel mai bine reprezentat în prezent, atâtea câte au mai rămas. Se mai păstrează încă frumoase vile proiectate de el în Turnu Severin, Târgu Jiu și Balotești.

„Albumul Ciortan”

Statie Ciortan este unul dintre puținii arhitecți care își prezintă activitatea într-un album, realizat cu puțin timp înainte de trecerea în neființă, evidențiind și numele colaboratorilor săi de atelier: Ion Enescu, Florea Stănculescu, State Baloșin, Constantin Nănescu și Ștefan Paternelli. Antreprenorul care a realizat marea majoritate a proiectelor lui Ciortan a fost italianul Fabbro Geniale.

Avere din muncă multă

Arhitectul Statie Ciortan a decedat la 28 decembrie 1940 în locuinţa sa din str. Schitul Maicilor nr.7. La moartea sa se realizează un inventar cu proprietățile deținute de el: casă cu prăvălii în str. Câmpineanu nr.31, casă cu prăvălii în str. Cazărmii nr.33, casă cu prăvălii în str. Gutenberg nr.11; vilă de vacanță la Sinaia, în str. Brătianu nr.16, garaj în str. Brătianu nr.3, vila Nelu din Eforie, teren viran de 700 m.p. (lot nr.108) în parcelarea Chiajna-Străuleşti.

Misiunea Centrului Cultural și de Tineret Sector 5

Centrul Cultural și de Tineret Sector 5 are rolul de a identifica și aborda nevoile culturale ale comunității reprezentate, de a susține proiecte, manifestări și activități culturale locale și de a fi, în general, un catalizator cultural comunitar – permițând formarea și consolidarea unei identități culturale locale.

Promovarea interacțiunii culturale între grupuri diferite provenind atât din interiorul, dar mai ales din exteriorul comunității în vederea susținerii toleranței culturale, a dialogului și a solidarității, dar și a asigurării permisibilității comunicative între diferitele medii socio-culturale, țintind spre dizolvarea problemelor etnice și sociale prin cultivarea spiritului civic;

Protejarea și susținerea libertății de creație, înțeleasă ca drept la exprimare artistică (materializarea într-o formă artistică a unei opinii/poziționări față de anumite lucruri/fapte/acțiuni), în conformitate cu art. 33 al Constituției României și a normelor internaționale, pentru perfecționarea și formarea tinerilor în domeniile artistice și asigurarea performanței în creativitate, cultură și educație, dar și pentru validarea expresivității artistice și dezvoltarea culturală și artistică multivalentă;

Susținerea accesului liber și a oportunităților egale la cultură, sport și educație continuă, oferind condițiile necesare însușirii valorilor, exprimării artistice libere și participarii la manifestări și programe culturale, de dezvoltare, creative și educaționale, crescând gradul de acces și participarea cetățenilor la viața culturală.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here