Pe Splaiul Independenței, pe cheiul Dâmboviței, în sectorul 5, se află o clădire istorică care ființează de la începutul secolului al XIX-lea.
Este cunoscută cu denumirea de Căminul Institutului medico-farmaceutic şi este inclus pe lista monumentelor istorice.
Deasupra intrării impozantei clădiri este gravat „Societatea Studenților în Medicină”. Construirea acestei clădiri are o istorie importantă, legată de învățământul medical, de filantropie și de responsabilitatea înaintașilor. O istorie pe care Centrul Cultural și de Tineret “Ștefan Iordache” al sectorului 5 vă invită să o aflați!
În sprijinul studenților
„Societatea Studenților în Medicină” a apărut în 1875, la scurt timp după înfiinţarea Facultăţii de Medicină din Bucureşti, şi avea ca scop colaborarea ştiinţifică într-o perioadă în care informaţia legată de medicină nu ajungea în toate colţurile continentului.
Societatea a fost înființată de studentul medicinist Nicolae Manolescu-Strunga, care a devenit apoi medic oftalmolog, profesor la Medicină și întemeietorul școlii de oftalmologie din România.
Pe timpurile acelea nu toţi studenţii puteau pune mâna pe tratate ştiinţifice străine. „Din această cauză se născu ideea unei mici societăți unde fiecare să aducem cărțile ce aveam, ca să le putem citi cu toții. Ideea aceasta o spusei lui Istrati, Boicescu, Argeșeanu, Manicea, Steuceanu, Butărescu, Filibiliu, Pastia, Bejan și alții, astfel că la 1 ianuarie 1875 am pus bazele Societății Studenților în România, prima societate de studenți din România” – îşi explica Nicolae Manolescu-Strunga demersul. Activitatea organizaţiei a fost suspendată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi reluată abia după Revoluţia din decembrie 1989.
Studentul Manolescu-Strunga, voluntar pe frontul Independenței
Nicolae Manolescu-Strunga s-a născut în anul 1850, în localitatea Șarânga, județul Buzău. După terminarea școlii primare în satul natal, a continuat studiile la celebrul seminar teologic din Buzău. A profesat ca învățător în Urziceni, Ialomița, și Mizil, Prahova. În anul 1871 s-a înscris la Facultatea de Medicină din București. La 1 ianuarie 1875 a întemeiat Societatea Studenților în Medicină din București, prima asociație științifică medicală a studenților din România. În anul 1877, fiind în ultimul an de studii, a plecat ca voluntar pe front în diviziile Crucii Roșii Române în Războiul de Independență.
De la Pătîrlagele la Paris și Viena
În anul 1878 și-a susținut teza de doctorat și a început practicarea medicinei la Pătârlagele, județul Buzău. În cei doi ani petrecuți aici, Manolescu a realizat cu succes primele sale operații pe ochi. După specializări la Paris și Viena, a devenit medic oftalmolog la Spitalul Brâncovenesc din București, iar mai târziu șef de secție oftalmologică la Spitalul Colțea, unde a practicat medicina până spre sfârșitul vieții.
Academician
Din anul 1885 a fost profesor universitar la Facultatea de Medicină din București, fiind întemeietorul Școlii românești moderne de oftalmologie, domeniu în care, printre altele, a descris o nouă tehnică de extirpare a irisului precum și o metodă de tratament în conjunctivita granuloasă, numită în epocă și metoda Manolescu. Și pentru cataractă a creat procedee proprii de tratament, care i-au purtat numele.
A fost membru al Academiei Române și a condus prestigioasa revistă Analele medicale române. A fost Director General al Serviciului Sanitar Român.
Filantropul țăranilor
A fost preocupat îndeosebi de starea sanitară a țăranului român, înființând sute de infirmerii rurale și revista Apărătorul sănătății. Pentru lucrarea “Hygiena țăranului român”, apărută în anul 1895 la București și tipărită de Academia Română, a primit Premiul Academiei Române.
A deținut o moșie în localitatea Strunga, atunci în județul Roman, unde a înființat pe lângă băile pentru tratament și un spital pentru tratamentul pelagrei.
A fost senator de Roman, în două mandate. În ultimul an de viață s-a retras la Strunga, dar a locuit și la Roman, oraș căruia i-a lăsat prin testament, terenul și o parte din fondurile necesare pentru construirea unui nou Palat administrativ.
Prof. Dr. Nicolae Manolescu-Strunga a fost o personalitate marcantă a medicinei românești și o figură emblematică a filantropiei secolului al XIX-lea.
Misiunea Centrului Cultural și de Tineret Sector 5
Centrul Cultural și de Tineret Sector 5 are rolul de a identifica și aborda nevoile culturale ale comunității reprezentate, de a susține proiecte, manifestări și activități culturale locale și de a fi, în general, un catalizator cultural comunitar – permițând formarea și consolidarea unei identități culturale locale.
Promovarea interacțiunii culturale între grupuri diferite provenind atât din interiorul, dar mai ales din exteriorul comunității în vederea susținerii toleranței culturale, a dialogului și a solidarității, dar și a asigurării permisibilității comunicative între diferitele medii socio-culturale, țintind spre dizolvarea problemelor etnice și sociale prin cultivarea spiritului civic;
Protejarea și susținerea libertății de creație, înțeleasă ca drept la exprimare artistică (materializarea într-o formă artistică a unei opinii/poziționări față de anumite lucruri/fapte/acțiuni), în conformitate cu art. 33 al Constituției României și a normelor internaționale, pentru perfecționarea și formarea tinerilor în domeniile artistice și asigurarea performanței în creativitate, cultură și educație, dar și pentru validarea expresivității artistice și dezvoltarea culturală și artistică multivalentă;
Susținerea accesului liber și a oportunităților egale la cultură, sport și educație continuă, oferind condițiile necesare însușirii valorilor, exprimării artistice libere și participarii la manifestări și programe culturale, de dezvoltare, creative și educaționale, crescând gradul de acces și participarea cetățenilor la viața culturală.
Cetățeanul TV
