Sectorul 5, precum toată Capitala, este plin de mănăstiri și, mai ales, de biserici – adevărate repere istorice, care fac faimă românilor. Unul dintre aceste frumoase locuri de închinăciune este și Biserica Bumbăcari.
La prima vedere, sfântul lăcaș din strada Toporaşi, nr. 70, din Cartierul Ferentari, care poartă hramul „Naşterea Maicii Domnului”, pare o biserică obișnuită.
Picturile sale, care poartă semnătura unora dintre cei mai mari pictori bisericești din România, o fac însă unică.
Părintele Sofian Boghiu a pictat în ţară și străinătate zeci de biserici, precum Schitul Darvari (1964 şi 1993), Mănăstirea Agapia (1970), Mănăstirea Deir-El-Harf – Liban (1971), Mănăstirea „Radu-Vodă” din Bucureşti (1973), Catedrala din Homs – Siria (1978), Biserica din Hama – Siria (1979) etc.
La Bumbăcari, a mai semnat picturi, îndrumată de părintele Sofian Boghiu, artistul plastic Olga Greceanu (1890-1978), unul dintre cele mai cunoscute nume ale artei plastice româneşti în perioada celor două Războaie Mondiale.
Cu studii în Belgia, Franţa şi Italia, Olga Greceanu este autoarea frescelor de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, în clădirea Sfântului Sinod sau a mozaicurilor de la biserica Antim, din Capitală.
„Armonioasă, cu ferestre înguste, pictură, catapeteasmă deosebit de frumoasă…”
Ridicat din donaţiile credincioşilor în perioada 1940-1948, biserica Bumbăcari adăpostește părţi din moaştele Sfântului Ioan Botezătorul şi ale Sfântului Apostol Petru.
Lăcașul are formă de cruce greacă şi pridvor închis, fiind descrisă astfel: „armonioasă, cu ferestre înguste, pictură, catapeteasmă deosebit de frumoasă, un caracter tainic pentru rugăciune”.
O restaurare a bisericii a avut loc între anii 1996 şi 1997, apoi lucrări de consolidare între 2000 şi 2005, dar şi refacerea picturii. Sfânta Masă şi Sfântul Proscomidiar au fost placate cu marmură de Carrara.
Ample lucrări de consolidare şi restaurare au fost făcute în anii 2020-2021. În mai 2021, cu ocazia resfinţirii lăcaşului de cult,
Cei care s-au implicat în procesul de restaurare şi consolidare a bisericii parohiei Bumbăcari au primit diplome şi distincţii.
Părintele paroh Ioan Săsăreanu a primit Ordinul „Sfântul Ioan Gură de Aur” pentru clerici. Diploma Omagială 2021 cu medalie au primit părintele coslujitor Aurel Cosma, precum şi mai multe persoane care s-au distins prin contribuţia lor: prof. univ. dr. Cristina Pârvu, Livia Pucheanu, Valentina Florescu, Mihaela Tobă, Mihaela Biolan, Doina Luca, Vitalie Bria şi Ioan-Florin Şarlău, cântăreţ al Parohiei Bumbăcari.
Părintele coslujitor Ionuţ Chiriac a primit Diploma Omagială a anului 2021. Consiliul parohial a primit Distincţia de vrednicie cu chipul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, iar Comitetul parohial a primit Distincţia de vrednicie cu chipul Maicii Domnului.
Pictorița Olga Greceanu, singura femeia care a făcut parte din „Rugul Aprins”
Pictoriţă aflată în căutarea specificului naţional, scriitoare, cercetătoare a lumii şi vieţii femeilor deosebite, comentator al Sfintei Scripturi, dar și o aristocrată fină, Olga Greceanu a fost prima şi singura femeie care a primit învoire de la patriahie să ţină conferinţe în biserici.
Profund mistică şi religioasă, Olga Greceanu a trăit din plin în două epoci – cea a regilor şi cea a comuniştilor. În prima a înflorit ca pictor lumesc şi a avut revelaţia iubirii Lui Dumnezeu. În cea de a doua, nu a renunţat la pictura laică, dar şi-a dedicat timpul, talentul, sufletul înţelegerii Lui Dumnezeu şi a lumii Sale şi a pictat icoane şi biserici.
Olga Greceanu a fost singura femeie acceptată în grupul ortodox creştin „Rugul Aprins”, care a avut un destin tragic. În urmă cu aproape 80 de ani, Mănăstirea Antim din Bucureşti devenea centrul spiritualităţii ortodoxe, locul unde un grup de călugări şi intelectuali, intitulat „Rugul Aprins”, îşi propuneau să trăiască în spiritul „Rugăciunii lui Iisus“.
La conferinţele Rugului Aprins participau şi luau cuvântul importante personalităţi ale culturii laice laolaltă cu clerici de un ridicat nivel intelectual.
La întâlnirile de la Antim participau în mod curent, alături de Olga Greceanu, Alexandru Mironescu, Anton Dumitriu, Vasile Voiculescu, Alexandru Duţu, Gheorghe Dabija, Virgil Stancovici ori Paul Sterian, dar şi clerici, precum pr. Vasile Vasilachi, pr. Benedict Ghiuş, pr. Sofian Boghiu, pr. Arsenie Papacioc, pr. Dumitru Stăniloae.
Devenită populară, gruparea avea să fie desfiinţată brutal de comunişti. Acuzați de apartenenţă la mişcarea legionară, membrii săi au fost aruncați în închisori și torturați.
Cetățeanul TV
