Se știe că Bucureștiul are foarte multe lăcașuri de credință – biserici, schituri, mănăstiri. Evident, nici sectorul 5 al Capitalei nu putea să facă excepție.
Multe dintre aceste lăcașuri sunt nu numai locuri de rugăciune ci și mărturii vii ale istoriei și ale culturii românești. În listele de patrimoniu dar și în recomandările Centrului Cultural și de Tineret “Ștefan Iordache” al sectorului 5 se află și biserica Bărbătescu-Vechi, în Rahova, mai precis la începutul Căii Rahova.
De la marele paharnic Mihai Bărbătescu
Zona în care se află acum biserica era, pe la sfârșitul veacului al XVIII-lea, nelocuită. Aici, mitropolitul Grigore al II-lea (1760-1787), a construit un metoh între anii 1763 şi 1764, pe care l-a închinat Mitropoliei Valahiei. Micul schit de lemn a fost ridicat pe moşiile familiei boiereşti Bărbătescu, familie care, la vremea ridicării schitului, mai avea urmaşi. Aceştia au vândut o mare parte din proprietăţile strămoşului lor, marele paharnic Mihai Bărbătescu, între care proprietăţi a fost şi una aflată peste drum de biserica Colţei. Acest lot va ajunge, prin căsătorie la 1816, în posesia lui Costache Grigore Şuţu şi astfel se află aici și frumosul palat pentru ceremonii al familiei Şuţu, fostă proprietate medievală a Bărbăteştilor din mahalaua Colţei.
Cartierul Bărbătescu din jurul bisericii
Timp de 50 de ani, în jurul metohului apar şi primele locuinţe, marginile oraşului apropiindu-se şi de dealul Bucureştilor. De aceea s-a impus transformarea metohului într-o parohie. La 24 octombrie 1818 este terminată prima variantă a bisericii Bărbătescu, numită „Vechi”, deoarece la 1796 fusese ridicată şi biserica Bărbătescu Nou. Biserica Bărbătescu Vechi a fost începută cu mult mai devreme de anul 1818, de Nicolae Braşoveanu şi a fost terminată de Ioan Şelarul şi alţii din mahala. Aşadar, mahalaua se conturează la finalul secolului al XVIII-lea. Din vatra unui sat de plugari, negustori şi meşteşugari, mahalaua Bărbătescu Vechi devine un cartier de margine al oraşului. La 1851, fiind ruinată, biserica Bărbătescu Vechi a fost rezidită de Dimitrie Giano şi alţi locuitori, abia în anul 1858. Este a doua variantă a bisericii, care a păstrat în jurul ei peste zece chilii ale vechiului metoh. Au fost demolate în anul 1889 în afară de una care a rezistat până în anul 1968.
În anul 1831 este dezafectat cimitirul din jurul bisericii, în urma unui amplu program de sistematizare urbană, care a cuprins toate bisericile aflate în interiorul oraşului. În anul 1839, pe locul cimitirului este aşezată o cruce de piatră care a rezistat până în vremurile noastre.
Extinderea bisericii
Între timp mahalaua se extinde mult spre sud, către dealul Filaretului. Aici apare încă de la 1796 biserica Bărbătescu Nou, reconstruită în întregime la 1906 şi numită de atunci „Cuţitul de Argint”.
Revenind la biserica Bărbătescu Vechi, ea a fost extinsă în anul 1926 prin mărirea pronaosului, a tindei şi construirea turlelor iar pictura interioară a fost realizată în ulei de Zamfirescu-Dall. În anul 1931, pe locul chiliilor şi al cimitirului, protopopul Nicolae Constantinescu a construit o casă parohială în stil neoromânesc. Între anii 1946-1950, preotul Gheorghe Paschia a ridicat o nouă casă parohială în stilul „modern internaţional” alăturată celei dintîi. Protopopul Nicolae Constantinescu a demarat lucrările la o nouă biserică, mai mare, ceva mai la nord de vechea biserică. Lucrările începute în anul 1938 au fost întrerupte de anii războiului şi au fost reluate pentru scurt timp în anul 1958. Dar niciodată finalizate.
Mahalaua Bărbătescu a dispărut dar a rămas Biserica
În timpul regimului comunist au fost continuate lucrările de întreţinere a bisericii. Astfel, în anii 1950 a fost refăcută pictura, tâmpla poleită cu foiţe de bronz aurit, iar reveniri pe pictură s-au mai făcut între anii 1966 şi 1968. În anul 1981 au fost montate vitralii noi iar pardoseala a fost refăcută cu ciment mozaicat.
Din vechea mahala a Bărbătescului nu a mai rămas practic mare lucru ca urmare a sistematizării urbanistice a Căii Rahovei din anii 1980. Cartierul Bărbătescu Nou mai păstrează însă atmosfera patriarhală a acestei părţi de Bucureşti, margine de oraş, zonă a clasei de mijloc pentru prima parte a secolului XX.
La 6 decembrie 2011 a fost sfinţită piatra de temelie pentru noua biserică ce se va ridica la Parohia Bărbătescu Vechi.
Biserica Bărbătescu Vechi are 3 hramuri: Sfântul Ierarh Nicolae, Sfântul Ioan Botezătorul şi Sfântul Teodor Tiron.
Misiunea Centrului Cultural și de Tineret Sector 5
Centrul Cultural și de Tineret Sector 5 are rolul de a identifica și aborda nevoile culturale ale comunității reprezentate, de a susține proiecte, manifestări și activități culturale locale și de a fi, în general, un catalizator cultural comunitar – permițând formarea și consolidarea unei identități culturale locale.
Promovarea interacțiunii culturale între grupuri diferite provenind atât din interiorul, dar mai ales din exteriorul comunității în vederea susținerii toleranței culturale, a dialogului și a solidarității, dar și a asigurării permisibilității comunicative între diferitele medii socio-culturale, țintind spre dizolvarea problemelor etnice și sociale prin cultivarea spiritului civic;
Protejarea și susținerea libertății de creație, înțeleasă ca drept la exprimare artistică (materializarea într-o formă artistică a unei opinii/poziționări față de anumite lucruri/fapte/acțiuni), în conformitate cu art. 33 al Constituției României și a normelor internaționale, pentru perfecționarea și formarea tinerilor în domeniile artistice și asigurarea performanței în creativitate, cultură și educație, dar și pentru validarea expresivității artistice și dezvoltarea culturală și artistică multivalentă;
Susținerea accesului liber și a oportunităților egale la cultură, sport și educație continuă, oferind condițiile necesare însușirii valorilor, exprimării artistice libere și participarii la manifestări și programe culturale, de dezvoltare, creative și educaționale, crescând gradul de acces și participarea cetățenilor la viața culturală.
Cetățeanul TV
