Kovesi, război gulerelor albe: Reţele care sifonează foarte mulţi bani!

Șefa EPPO (Parchetul European) și procuror general al UE a acordat un interviu pentru Kathimerini, cu ocazia prezenței sale în Cipru, la un eveniment organizat de Facultatea de Drept a Universității din Cipru.

CITEŞTE ŞI: Sorin Lavric – senator AUR: Petrov (Băsescu), Coldea și Kovesi au distrus România

În cadrul interviului, Kovesi a explicat că timp de mulți ani s-a acordat o atenție foarte scăzută „corupției gulerelor albe”, dar când au început verificările s-a constatat că aici sunt marile rețele care sifonează foarte mulți bani.

Kovesi a explicat că, anual, Uniunea Europeană pierde 50 de miliarde de euro prin inginerii ale „gulerelor albe”.

Kathimerini: Cum funcționează această crimă organizată în cadrul Uniunii Europene?

Laura Kovesi: Mulți ani, așa-numita infracționalitate a gulerelor albe a fost subestimată. Era considerată a fi la marginea infracționalității în termeni penali. De trei ani, ne dăm seama că, dimpotrivă, se află în centrul conceptului de criminalitate. Să vedem acest lucru în practică, de ex. la nivelul fiscalității. Ce ne spune Interpolul? Că anual UE pierde 50 de miliarde de euro din cauza infracțiunilor care au legătură cu fiscalitatea. Dacă studiem aceste rețele criminale observăm că nu sunt simpli infractori așa cum am crezut de zeci de ani. Sunt bine organizați, flexibili și cunosc foarte bine punctele slabe ale fiecărui stat membru. Și observăm că ei își consolidează forțele în problema criminalității financiare țintind în mod clar bugetul atât al UE, cât și al statelor membre.
Operațiunea Gulerele Albe

Reţele de criminalitate organizată

Kathimerini: Deci considerați că ceea ce numim în mod obișnuit „fonduri europene” sunt uneori bani UE care ajung pur și simplu printr-o gaură neagră în mâinile rețelelor criminale organizate?

Laura Kovesi: Desigur, iar cifrele din raportul nostru anual sunt îngrijorătoare. Multe finanțări UE – de cele mai multe ori „în practică” – ajung așa cum le descrieți. Asta e vestea proastă. Vestea bună este că prin intermediul EPPO am creat o zonă de 22 de state membre cu 40 de reprezentanțe și putem cu toate instrumentele noastre (procurori, anchetatori, acces la baze de date, analiști specializați etc.) să investigăm cazuri, să cooperăm la nivel transnațional și la nivel european și să contracarăm problema. Vreau să atrag atenția asupra faptului că nu suntem un organism străin. Cooperăm cu autoritățile naționale, urmând procedurile legale care decurg din cadrele legislative naționale și fiecare cetățean al UE are acces direct la EPPO, de ex. pentru a furniza informații legate de un caz aflat în anchetă. De aceea pentru noi este importantă, de ex. în cazul Ciprului, consolidarea cooperării în fiecare etapă. Aș dori, în final, să subliniez greutatea acestor rețele organizate.

Kathimerini: Care este obiectivul din punct de vedere strategic?

Laura Kovesi: Repararea prejudiciului pe care criminalitatea economică organizată îl provoacă, de fiecare dată. Dacă nu reușim să identificăm banii negri și să-i recuperăm, atunci am eșuat în misiunea noastră, în a face diferența.