Coiful de aur de la Coţofeneşti, datat în secolele V-IV î.Hr., precum şi trei brăţări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul naţional al României, au fost furate din Muzeul Drents, din Assen, Olanda. Potrivit informaţiilor furnizate de conducerea Muzeului Drents şi autorităţile olandeze, spargerea a fost realizată prin utilizarea unui exploziv pe singurul zid exterior al clădirii.
Expoziţia „Dacia! Kingdom of Gold and Silver”, deschisă publicului din 7 iulie 2024 şi care urma să se închidă pe 26 ianuarie 2025, a adunat peste 77.000 de vizitatori. Expoziţia a inclus 673 de bunuri arheologice din metale preţioase, provenind din patrimoniul naţional al României. Proiectul expoziţional a fost realizat în parteneriat cu mai multe muzee din România, inclusiv Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Judeţean Buzău, Muzeul Naţional Secuiesc şi multe altele.
Ce spune directorul Muzeului Naţional de Istorie a României
Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a explicat, într-o conferință de presă, că pentru expoziţia ”Dacia. un regat al Aurului şi Argintului”, a fost ales Muzeul Drents, din Assen, pentru că este un muzeu extrem de modern şi dinamic, cu cele mai moderne dotări pentru asigurarea securităţii pieselor, situat într-o provincie extrem de bogată şi industrializată a Olandei. De asemenea, directorul a spus că muzeul Drents s-a remarcat prin mari expoziţii internaţionale pe care le-a organizat, iar politica muzeului include prezentarea culturii şi civilizaţiilor mai puţin cunoscute ale lumii, cum este cea dacică:
„Evenimente tragice ne-au pus în faţa unei realităţi pe care nici în visele noastre cele mai pesimiste nu am fi crezut că este posibilă. E vorba de jaful de la Drents din Assen, în urma căruia au fost furate patru piese din expoziţia „Dacia Un regat al aurului si Argintului”. De ce a ales Muzeul Naţional să organizeze o expoziţie la Drents, în Assen? Pentru că Assen e un oraş de 70.000 de locuitori, situat într-o provincie extrem de bogată şi industrializată a Olandei. Spre deosebire de România, unde există o ierarhie a muzeelor, în Olanda există zeci de muzee mai importante în oraşe mai mici. E cel mai vechi muzeu de arheologie din Olanda şi unul din cele mai moderne muzee din Olanda. În urmă cu câţiva ani, a fost construit un corp nou pentru expoziţii temporare de 1.000 de metri pătraţi cu cele mai moderne dotări pentru asigurarea securităţii şi conservării pieselor”.
Muzeul european al anului
Ernest Oberländer-Târnoveanu a mai spus că acest edificu a fost construit cu bani ai Primăriei din Assen, care a investit 10 milioane de euro pentru realizarea acestui muzeu: „În privinţa activităţii muzeului Drents, acesta este extrem de modern si de dinamic, s-a remarcat prin mari expoziţii internaţionale pe care le-a organizat, în acest primind titlul de muzeu european al anului, iar în urmă cu trei ani fiind declarat Muzeul anului din Olanda. Face mari expozitţii internaţionale, iar în politica muzeului Drent este şi prezentarea culturii şi civilizaţiilor mai putin cunoscute ale lumii şi nu întâmplător, când ne-au contactat cei de la muzeul Drents că doresc să prezinte civilizaţia dacică, pe care o consideră una din marile civilizaţii mai puţin cunoscute”.
Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României mai precizat că pentru expoziţia cu piese dacice reprezentanţii muzeului au investit „surse importante” umane şi financiare, 500.000 de euro fiind doar contribuţia Primăriei din Assen, căreia i s-a adăugat şi o subventie din partea Guvernului din Olanda.
Ernest Oberländer-Târnoveanu a mai spus că asigurarea generală pentru toată expoziţia de la Muzeul din Drents se ridică la peste 30 de milioane de euro. El a precizat că nu poate „dezvălui la ce nivel se ridică asigurarea pentru piesele furate, respectiv Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice din aur.
Spargerea de la Muzeul Drents, o operațiune planificată
După spargerea de la Muzeul Drents, poliţia olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră şi a informat Interpol. Poliţiştii suspectează că furtul de la Muzeul Drents a fost o operaţiune planificată cu atenţie, iar anchetatorii caută acum filmările făcute de camerele de supraveghere şi adună relatări ale martorilor.
Duminică dimineaţă, Poliţia din Assen a făcut publice primele imagini de pe camerele de supraveghere ale spargerii de la Muzeul Drents, fiind vorba despre imagini de supraveghere alb-negru care arată trei persoane forţând o uşă exterioară, după care se poate vedea o explozie.
Jurnaliştii olandezi notează, citând un istoric, că în general astfel de obiecte sunt furate pentru a fi topite şi dau exemple similare, în care obiecte vechi, de mare valoare, nu au fost niciodată găsite.
Poliţia Română a deschis, din oficiu, în acest caz, un dosar penal pentru furt calificat şi nerespectarea regimului armelor, muniţiilor şi materiilor explozive, dosar care va fi preluat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Muzeul Naţional de Istorie a României a informat că toate piesele aflate în Muzeul Drents, din Assen, au fost asigurate înainte de a fi trimise în Regatul Ţărilor de Jos, conform legislaţiei româneşti şi practicilor internaţionale referitoare la organizarea expoziţiilor. Potrivit informării, atât spaţiul, cât şi vitrinele în care erau prezentate bunurile de patrimoniu erau securizate şi aveau instalate sisteme de supraveghere, precum şi sisteme de alarmă conectate cu poliţia locala, care a putut astfel să intervină imediat.
