Istoria la pas în Sectorul 5. Pinacoteca academician George Oprescu

George Oprescu

În Cotroceni, pe strada dr. Clunet, nr. 16, în sectorul 5, există o adevărată comoară de artă plastică, poate mai puțin cunoscută publicului latg. Ea este organizată în fosta locuință a academicianului George Oprescu (1881-1969), profesor și istoric de artă.

Este vorba de Muzeul de artă „George Oprescu”, redeschis publicului nu cu mult timp în urmă, în 2019, muzeu unde vă invită, spre desfătarea ochilor și a sufletelor, Centrul Cultural și de Tineret “Ștefan Iordache” al Sectorului 5.

Anul acesta s-au împlinit 140 de ani de ani de la nașterea academicianului George Oprescu, creator de școală în domeniul istoriei artei, inițiator al unor proiecte muzeale și rafinat colecționar și critic de artă.

Locuința-muzeu

Profesor şi istoric de artă, George Oprescu a devenit membru al Academiei Române în anul 1938. Zece ani mai târziu, a fondat, în cadrul Academiei Române, Institutul de Istoria Artei, care astăzi îi poartă numele, cu scopul de a încuraja cercetarea artistică multidisciplinară, contribuind astfel la structurarea şi îmbogăţirea istoriei artei din România.

Împătimit colecţionar, George Oprescu pune bazele unui spaţiu de expunere în propria locuinţă, unde reuneşte o preţioasă colecţie, alcătuită din lucrări ale artiştilor români şi europeni, textile tradiţionale, obiecte orientale şi stampe japoneze. În 1962, colecţia academicianului George Oprescu găzduită în casa din zona Cotroceni este deschisă publicului şi transformată în muzeu de artă.

Casa și colecția – donate Academiei Române

În acelaşi an, 1962, casa şi colecţia sunt donate către Academia Română. 250 de tablouri, 8.700 de gravuri, peste 1.400 de desene, 50 de sculpturi, covoare orientale şi scoarţe ţărăneşti, numeroase piese de ceramică şi circa 1.000 de stampe japoneze au fost în acces public până în anul 1978, când Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie (CNST) impune Academiei Române transferul casei şi colecţiei, care intră în custodia Consiliului.

În 1980, obiectele sunt transferate către Muzeul al Colecţiilor de Artă, iar casa este redusă la stadiul de locuinţă particulară.

Critic și istoric de artă

George Oprescu s-a ocupat în studiile sale de pictură și grafică românească din secolul al XIX-lea, aceste scrieri constituind primele sinteze cuprinzătoare din istoriografia românească de artă (Pictura românească în secolul al XIX-lea, 1937, Grafica românească în secolul al XIX-lea (2 volume), 1941 – 1945).

Academicianul George Oprescu a avut lucrări cu privire la arta populară românească (Arta țărănească la români, 1922), la maeștrii artei românești, care reprezintă începuturile activităților de cercetare în acest domeniu.

Profesorul George Oprescu a publicat studii privitoare la arta sculpturală românească (Sculptura statuară românească, 1957). În anul 1927, a publicat monografia Géricault, iar în 1961 a publicat monografia, în două volume, Nicolae Grigorescu. Lucrările sale se disting prin erudiție și printr-un autentic simț al frumosului.

În anii 1943 – 1946, a publicat un Manual de istoria artei, iar în anul 1956 monografia Bisericile-cetăți ale sașilor din Ardeal, în care se referă, între altele și de minunata biserică-fortificată din Biertan, județul Sibiu.

Pasionat și rafinat colecționar de artă

Bogata sa colecție de artă (picturi, sculpturi, desene și gravuri românești și străine), de aproape 10.000 de piese, având autori faimoși (Albrecht Dürer, Rembrandt, Delacroix, Courbet, Picasso, Bonington), a donat-o Academiei Române. Cele mai multe din aceste piese sunt păstrate în Muzeul de artă al Academiei Române, al cărui fondator a fost.

Medalia Semnul Onorific „Răsplata Muncii pentru 25 ani în Serviciul Statului” i-a fost acordată în 13 octombrie 1941, iar Premiul de Stat al Republicii Populare Române 1962.

Prolific autor de lucrări de istorie și critică plastică

Arta țărănească la români – 1922, Géricault, monografie – 1927, Pictura românească în secolul al XIX-lea – 1937, Grafica românească în secolul al XIX-lea (2 volume) – 1941/1945, Manual de istoria artei – 1943/1946, Bisericile-cetăți ale sașilor din Ardeal –1956, Sculptura statuară românească –1957, Scurtă istorie a artelor plastice în R.P.R., editura Academiei R.P.R. – 1958, Nicolae Grigorescu, monografie –1961, Ștefan Popescu desenator, editura Academiei R.P.R. – 1960.

Mulțumiri conducerii Academiei Române

Trebuie subliniat faptul meritoriu că donaţia profesorului Oprescu a fost recuperată în urma unor lungi litigii în instanţă, care au reintrat în circuitul public iar casa a revenit la funcţiunea sa iniţială de spaţiu muzeal după un îndelungat proces de restaurare întreprins de Academia Română.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here