Istoria cartierelor parohiei „Sfânta Treime – Ghencea” din sectorul 5

Istoria cartierului Ghencea

O fabuloasă istorie a unor cartiere din sectorul 5 al Capitalei se găsește în excelentul volum „Monografia Parohiei Sfânta Treime-Ghencea din București”, scris de vrednicii preoți Constantin Coman și pr. dr. Ion Grădincea.

Centrul Cultural și de Tineret Sector 5 „Ștefan Iordache” a sprijinit acest demers cultural remarcabil.

Cartierul Panduri din Sectorul 5, al meșterilor zidari

Partea de răsărit a parohiei, străbătută de Șoseaua Panduri, se numește cartierul Panduri. Este un cartier relativ nou față de celelalte. Partea de apus a acestui cartier s-a înfiripat între anii 1895-1902. Aici s-au așezat numeroși meșteri zidari din comunele Bolintin, Poenari și Ulmi (actualmente aflate în județul Giugiu), pe locurile de casă cumpărate de la proprietarul Cătuneanu și, de aceea, această parte de cartier mai purta și numele acestuia. Sunt buni enoriași, strâns legați de biserică, ajutând-o după puteri. Au fost un reazem de nădejde la nevoile ei și mai ales la construirea monumentalei biserici ce s-a ridicat între anii 1927-1948.

Cvartalul Panduri

Străzile care compuneau acest cartier până în anul 1940 au purtat numele proprietarului Cătuneanu, al soției sale, Iovița, și ale copiilor săi, Paulina, Viorica, Nicușor și Mircea. În anul1940, o parte dintre aceste străzi au primit numele unor căpitani ai pandurilor lui Tudor Vladimirescu, astfel: strada Cătuneanu s-a numit Căpitan Ion Urdăreanu, strada Paulina s-a numit Căpitan Ioan Oarcă, strada Viorica s-a numit Căpitan Ioniță Cegan, iar strada Mircea s-a numit Căpitan Frunte-Lată, rămânând cu vechile numiri doar străzile Iovița și Nicușor. Actualmente este un modern cvartal de blocuri aflat între Șoseaua Panduri și Șoseaua Trafic Greu.

Partea de răsărit a cartierului s-a înființat între anii 1932-1940. Era cel mai nou sector al acestui cartier, cu populația compusă în majoritate din foști ofițeri, magistrați, profesori și pensionari. Străzile care compun acest sector sunt: Dr. Ghiuilamila, Dr. Severeanu, Dr. Athanasie și Dr. Teohari.

Cartierul 13 Septembrie, fost centru comercial

Acest cartier este așezat de-a lungul Căii 13 Septembrie. Cartierul era locuit de meseriași, plugari, lăptari, funcționari și negustori. Era cartierul comercial al parohiei, întrucât pe Calea 13 Septembrie se aflau diferite prăvălii cu tot felul de mărfuri. Toți locuitorii erau buni creștini, atașați de biserică și de nevoile ei. Au contribuit foarte mult cu obolul lor și la zidirea noii biserici și la pictarea și înfrumusețarea ei, aproape toți fiind ctitori și ajutători.

Cartierul Sebastian, cu celebrii lăptari bulgari ai Capitalei

Casele așezate de-a lungul străzii Sebastian și pe străzile lăturalnice cuprinse între Calea 13 septembrie și strada Făt-Frumos formează cartierul Sebastian. Locuitorii acestui cartier erau în majoritate de origine bulgară, stabiliți aici între anii 1790-1806. Ocupațiile lor erau plugăritul și creșterea vitelor. Locuitorii acestui cartier, care creșteau sute de vaci și bivolițe pentru lapte, erau vestiții lăptari ai Bucureștilor. Cu banul și jertfa lor s-a întreținut biserica veche și s-a zidit cea nouă.

Cartierul Săraca sau Lupeasca

Era așezat de-a lungul străzii Sebastian, între Calea 13 Septembrie și strada Dobrescu (aflată azi în zona Răzoare). Din vechime și până în 1927, strada se numea Lupeasca iar cartierului i se spunea Săraca. Probabil că purta acest nume pentru că aici locuiau oameni nevoiași, cu case mai mici și vite puține, între ei nefiind nici un lăptar de seamă. Și aceștia erau buni creștini, care au ajutat biserica după puterile lor.

Cartierul Jarcaleți, cu proprietari bulgari bogați

Acest cartier era format din străzile Făt-Frumos, Moș Ajun, o parte din strada Petre Ispirescu și străzile mărginașe. Până în 1930, enoriașii din cartier își aveau la biserică pomelnicul lor aparte. Și acest cartier era locuit, în majoritate, de familii de origine bulgară, cu o situație materială bună, având vite și pământ. Era un cartier de lăptari vestiți. Mulți dintre epitropii bisericii au locuit în acest cartier.

Cartierul Ivănescu

Era situat în extremitatea de nord-vest a parohiei și cuprindea străzile numite azi Nona Oțescu, Cântării, Miroslavei, Săbiuței, Montana și Eroina de la Jiu. S-a înființat prin anii 1900-1930 și era locuit de mici funcționari și muncitori care și-au ridicat case pe parcelele de teren vândute de proprietarul Ivănescu. Inițial, cartierul a purtat numele fostului proprietar, însă de la jumătatea veacului trecut a fost redenumit Nona Oțescu. În ultimele decenii, cartierul Ivănescu s-a contopit complet cu cartierul 13 Septembrie.

Centrul Cultural și de Tineret Sector 5 „Ștefan Iordache”

Centrul Cultural și de Tineret Sector 5 are rolul de a identifica și aborda nevoile culturale ale comunității reprezentate, de a susține proiecte, manifestări și activități culturale locale și de a fi, în general, un catalizator cultural comunitar – permițând formarea și consolidarea unei identități culturale locale.

Promovarea interacțiunii culturale între grupuri diferite provenind atât din interiorul, dar mai ales din exteriorul comunității în vederea susținerii toleranței culturale, a dialogului și a solidarității, dar și a asigurării permisibilității comunicative între diferitele medii socio-culturale, țintind spre dizolvarea problemelor etnice și sociale prin cultivarea spiritului civic.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here