Președintele Klaus Iohannis i-a convocat pe liderii coaliției de guvernare PSD-PNL și UDMR, la Palatul Cotroceni.
CITEŞTE ŞI: Cinci urmăriți international au fost aduși în țară
Președintele vrea să se consulte cu aceștia, dar deocamdată nu se știe motivul.
Conform surselor Stiripesurse.ro, întâlnirea dintre Klaus Iohannis și liderii coaliției Marcel Ciolacu, Ilie Bolojan și Kelemen Hunor va avea loc, luni, de la ora 11.00. Întâlnirea vine în contextul în care, luni, de la ora 13.00 sunt BPR-uri la Senat, iar blocul suveranist va reveni cu solicitarea de a iniția suspendarea din funcție a președintelui Klaus Iohannis.
Tensiuni politice şi sociale
Tocmai din acest motiv, pe culoarele politice se vorbește despre faptul că președintele Klaus Iohannis s-ar pregăti să demisioneze din funcție, pentru a tempera tensiunile politice și sociale, care s-au acumulat în ultima perioadă.
Dacă președintele Klaus Iohannis va demisiona, atunci președintele Senatului, Ilie Bolojan, va deveni președinte interimar al României, până la alegerea unui nou președinte.
Cetățeanul TV
Desfigurarea democrației în România vine de la aceşti imbecili care ne guvernează cum ar spune André Santini în cartea sa intitulată „Ces imbéciles qui nous gouvernent: manuel lucide et autocritique à l’usage des hommes politiques”.
Degringolada care a făcut ca România să fie considerată ca o ţară bananieră în ochii lumii civilizate are legătură cu organizarea defectuoasă a celor patru rânduri de alegeri din anul electoral 2024. Guvernul Ciolacu-1 format din coaliția PSD-PNL a decis încă din luna aprilie calendarul alegerilor din România în 2024, după cum urmează:
-9 iunie 2024 – alegeri europarlamentare comasate cu alegeri locale;
-15 și 29 septembrie 2024 – alegeri prezidențiale (turul I și respectiv turul 2);
-8 decembrie 2024 – alegeri parlamentare. Numai că, după alegerile europarlamentare si locale , liderul PNL de atunci Nicolae Ciucă s-a răzgândit în privința datei alegerile prezidențiale, după ce inițial a convenit cu PSD pentru luna septembrie. El a susținut că ar fi avut discuții cu „sute de mii de oameni” care le-ar fi cerut „să țină cont de relevanța funcției de președinte și de nevoia de dezbatere”, de aici a aparut schimbarea deciziei liberalilor ca desfăşurarea alegerilor prezidenţiale să fie în noiembrie. Dar, în loc de dezbateri pentru alegerile prezidenţiale, liberalii erau preocupati de soarta lui Iohannis după încheierea mandatului. Asadar, PNL a vrut să modifice legea pentru ca Iohannis să poată candida la parlamentare înainte de încheierea mandatului, ceea ce a dus la tensiuni în interiorul coalitiei, încât cei doi lideri, Ciolacu si Ciucă s-au bălăcărit spre dezamăgirea electoratului. Astfel s-a ajuns la degringolada cu înghesuirea alegerilor prezidentiale cu cele parlamentare la finalul anului 2024, în trei duminici la rând si anume:
-24 noiembrie, 2024- primul tur al alegerilor prezidentiale;
-1 decembrie, 2024- alegeri parlamentare;
-8 decembrie,2024- al doilea tur al alegerilor prezidentiale.
Ce a urmat se stie. Pe 6 decembrie, 2024 Curtea Constituţională a României (CCR) a anulat intregul proces electoral al alegerilor prezidenţiale, după ce validase primul tur, iar al doilea tur era în desfăşurare în strainatate, ceea ce a aruncat ţara într-un haos institutional fără precedent. Anularea alegerilor nu rezolvă absolut nimic , ba dimpotrivă , adânceşte şi mai mult falia din interiorul societăţii româneşti.
In plus, mandatul actualului presedinte Klaus Iohannis a expirat la 21 decembrie iar CCR i-a prelungit mandatul după această dată cu de la sine putere, fără o bază legală temeinică.
In Constituția României la Articolul 83, privind durata mandatului presedintelui se precizează următoarele:
(1) Mandatul Presedintelui României este de 5 ani si se exercită de la data depunerii jurământului.
(2) Președintele României își exercită mandatul pană la depunerea jurământului de Președintele nou ales.
(3) Mandatul Președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
Articolul 83 are trei aliniate care trebuie interpretate împreună, iar CCR a luat în considerare doar aliniatul 2 , ignorând articolul 1 potrivit căruia mandatul Presedintelui României este de 5 ani si se exercită pană la depunerea jurământului de Președintele nou ales (în interiorul intervalului de 5 ani, fără prelungire).
Abia aliniatul 3 se referă la prelungirea mandatului care se face prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
In concluzie, conform Constituției mandatul președintelui poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă și nu printr-o decizie a CCR. Din acest punct de vedere Curtea Constituțională putea cel mult să constate expirarea mandatului presedintelui Klaus Iohannis pe data de 21 decembrie 2024. Prin urmare, cu complicitatea CCR, după data de 21 decembrie, 2024 Klaus Iohannis a devenit un preşedinte nelegitim. De aceea, investirea noului guvern „Ciolacu-2” de către Klaus Iohannis pe 23 decembrie, 2024 ar putea fi lovită de nulitate.
Pe de altă parte chiar preşedintele Klaus Iohannis a făcut apel la organizarea alegerilor prezidenţiale cât mai curând. “Nu cred că o tergiversare ar ajuta la ceva”, a mai afirmat şeful statului. Si cu toate astea, după anulare alegerile prezidentiale au fost programate in luna mai, după ce initial se vorbea de luna martie.
De altfel, nu-i prima dată când CCR demonstrează că este o este o institutie puternic politizată care îsi apără propriile privilegii. Un exemplu este decizia CCR din anul 2023 de neconstituţionalitate a legii privind eliminarea pensiilor speciale si trecerea lor pe contributivitate cu toate că acesta este un jalon din PNRR iar prin această decizie a fost blocată accesarea cererii de plată numărul 3 şi pierderea acestei tranşe în valoare de 3,14 miliarde de euro.