Mazăre rămâne în continuare la răcoare. Dosarele lui Ștefan cel Mare de la Rahova

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, marţi, menţinerea mandatului de arestare preventivă pe numele fostului primar Radu Mazăre, judecat în dosarul ”Polaris”. Acesta, cunoscut pentru că se îmbracă în costumația unor personaje celebre printre care și Ștefan cel Mare, are multe procese și riscă să nu iasă prea curând de la închisoare.

Radu Mazăre se află închis la Penitenciarul Rahova, unde ispăşeşte o pedeapsă de nouă ani de închisoare primită în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri.

În timpul procesului, avocatul lui Mazăre a declarat că acest mandat arestare nu mai este oportun, deoarece fostul primar execută o condamnare în alt dosar.

„Radu Mazăre nu a făcut altceva decât să îşi exercite dreptul la azil. Inculpatul a adus la cunoştinţă locaţia în care se află şi nu s-a sustras judecăţii”, a spus avocatul.

„Vă rog să ridicaţi măsura arestului preventiv”, le-a cerut Mazăre judecătorilor.

Pe 20 mai, Radu Mazăre a fost extrădat din Madagascar şi adus în ţară.

Fostul edil are multiple condamnări în România. Pedeapsa definitivă care a atras cu sine şi mandatul internaţional de căutare este cea pronunţată în 8 februarie de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, când Radu Mazăre a fost condamnat la nouă ani de închisoare în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză. De asemenea, el mai are o condamnare de 9 ani şi 10 luni în dosarul „Polaris”, dar şi o condamnare de 6 ani şi 6 luni închisoare într-un dosar de abuz în serviciu, însă ambele decizii nu sunt definitive.

DOSARELE LUI MAZĂRE

Pe rolul instanţelor de judecată se află mai multe dosare penale în care fostul primar al Constanţei este inculpat.

În dosarele penale ale lui Radu Mazăre sunt trimise în judecată persoane din sfera afacerilor, politicii, dar şi din administraţie, foşti subordonaţi ai primarului.

Dosarul Polaris

În data de 3 mai 2019, instanţa a dat prima sentinţă în acest dosar. Fostul primar al Constanţei a fost condamant la 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, tot 3 ani şi 6 luni de zile tot pentru luare de mită, 5 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese în formă continuată. În final instanţa a decis ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani şi 6 luni închisoare la care a adaugat un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv 4 ani şi 4 luni închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute 9 ani şi 10 luni închisoare.

Omul de afaceri Gabriel Strutinsky a fost condamnat la 7 ani şi 10 luni de închisoare, iar fostul deputat Eduard Martin, acţionar la compania Polaris M Holding SRL, a fost condamnat la 5 ani şi jumătate de închisoare.

Eduard Martin a fost acuzat de dare de mită şi complicitate la abuz în serviciu, iar Gabriel Strutinsky, acuzat de săvârşirea a trei infracţiuni de complicitate la luare de mită. „În perioada 2006-2009, inculpatul Mazăre Radu Ştefan, beneficiind de ajutorul inculpatului Strutinsky Sorin Gabriel, a solicitat suma totală de peste 2.000.000 euro şi primit circa 1.000.000 euro şi 2.472.303,8 lei de la reprezentanţii a două societăţi comerciale, în scopul facilitării emiterii documentaţiilor de urbanism necesare dezvoltării unor proiecte imobiliare de tip mall, pe care aceste firme intenţionau să le dezvolte în Constanţa”, spun procurorii. Peste 7 milioane de euro ar fi primit mită Radu Mazăre în perioada 2008-2014, cu ajutorul lui Strutinsky Sorin Gabriel, de la Polaris Holding, al cărei asociat şi administrator în fapt era inculpatul Martin Eduard Stelian, pentru că a asigurat acesteia câştigarea unei licitaţii organizate de Primăria Constanţa pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a oraşului.

În anul 2008, între Polaris Holding şi instituția publică condusă de inculpatul Mazăre Radu Ştefan a fost încheiat un contract având ca obiect delegarea serviciului de salubrizare pentru o perioadă de 25 de ani şi un act adiţional la acest contract prin care valoarea acestuia a fost majorată nejustificat cu 10 milioane de lei. Ca urmare a încheierii acestui contract a fost produs Primăriei Constanţa un prejudiciu în sumă de 200.213.248,91 lei, din care TVA 36.811.616,60 lei, sumă care constituie în acelaşi timp un folos necuvenit obţinut de societatea comercială beneficiară a contractului.

Dosarul retrocedării de teren din Mamaia

În mai 2018, Radu Mazăre a fost condamnat la şase ani şi şase luni de închisoare pentru abuz în serviciu privind vânzarea unor terenuri din Mamaia la preţuri subevaluate. Conform DNA, „la data de 12 octombrie 2004, inculpatul Mazăre Radu Ştefan, în calitate de primar al municipiului Constanţa, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu legate de corecta gestionare şi administrare a patrimoniului oraşului, cu ocazia vânzării, la un preţ derizoriu de 23,56 euro/m.p., a unui teren în suprafaţă de 15.465,91 m.p., situat în staţiunea Mamaia, faptă prin care a fost provocată unităţii administrativ teritoriale o pagubă de 1.104.884,16 euro şi totodată au fost obţinute foloase necuvenite cumpărătorului bunului.

La data de 28 februarie 2007, inculpatul Mazăre Radu Ştefan, în aceeaşi calitate, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu legate de corecta gestionare şi administrare a patrimoniului oraşului, cu ocazia vânzării, la un preţ modest, a două terenuri în suprafaţă de 11.890 m.p. şi 502,81 m.p., aparţinând Primăriei Constanţa, faptă prin care a fost provocată municipiului Constanţa o pagubă de 2.971.420 euro şi totodată au fost obţinute foloase necuvenite cumpărătorului bunului. Concret, inculpatul Mazăre Radu Ştefan a stabilit cu intenţie o valoare diminuată, faţă de valoarea comercială reală, pentru o suprafaţă de 11.890 m.p. teren situată în intravilanul municipiului Constanţa, staţiunea Mamaia, aparţinând domeniului privat al municipiului Constanța, în cadrul unei acţiuni de vânzare a acestuia. Terenul respectiv a fost cumpărat de SC Mehmetoglu SRL, reprezentată legal de inculpata Hortolomei Moscu Sorina Gina.

La data de 31 mai 2007, inculpatele Hortolomei Moscu Sorina Gina şi SC Mehmetoglu SRL au dobândit, prin cumpărare, de la RAEDPP Constanţa, un teren în suprafaţă de 502,81 m.p. cunoscând că preţul atribuit era cu mult diminuat faţă de valoarea comercială reală. Terenul respectiv a fost ulterior transferat societăţilor comerciale SC Bulevard SA (la data de 31.10.2007) şi de SC Millenium Global Development SA (la data de 16.12.2010), reprezentante de aceeaşi inculpată. Tranzacţiile respective s-au făcut prin creşterea succesivă a preţului, astfel încât SC Millenium Global Development SA a dobândit terenurile respective la o valoare aproximativ egală cu cea de piaţă, fiind disimulată provenienţa ilicită a acestor terenuri.”

Dosarul Campusului Social

Emilian Schwartzenberg este trimis în judecată de procurorii DNA deoarece în cursul anului 2011, l-a ajutat pe Morgenstern Avraham, administrator unic al societăţii Shapir Structures, să îi dea suma totală de 175.000 de euro lui Mazăre Radu Ştefan, primarul municipiului Constanţa de la acea vreme, pentru ca acesta să facă demersuri astfel încât societatea Shapir Structures S.R.L să câştige, în condiţii avantajoase, o licitaţie având ca obiect contractul de construire a Campusului social „Henri Coandă” în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro) din municipiul Constanţa. „Ajutorul acordat de Schwartzenberg Emilian a constat, pe de o parte, în faptul că a intermediat darea sumei de 175.000 de euro prin interpunerea, pe traseul banilor, a societăţii offshore Melici Management Inc (societate al cărei beneficiar real era) şi, pe de altă parte, a facilitat relaţia dintre Mazăre Radu Ştefan şi Morgenstern Avraham, fiind prieten cu cei doi”, spun procurorii în rechizitoriu. Emilian Schwartzenberg este arestat în lipsă pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la dare de mită. Acum locuieşte în Israel, fiind urmărit internaţional de Poliţia Română.

Alexandru Mazăre, fratele lui Radu Mazăre, fost senator PSD, este trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiunilor de complicitate la luare de mită şi fals în declaraţii (3 infracţiuni) în dosarul campusului social „Henri Coandă”. În acelaşi dosar este trimis în judecată şi prietenul lui Radu Mazăre omul de afaceri Avraham Morgenstern cu privire la săvârşirea infracţiunii de dare de mită. Acesta a fost arestat recent în Argentina fiind urmărit internaţional de Poliţia Română.

Pe fondul demarării proiectului „Henri Coandă”, Avraham Morgenstern, în calitate de reprezentant al unei societăţi comerciale, a dorit să îşi asigure câştigarea licitaţiei ce urma să fie organizată. „Astfel, în cursul anului 2011, omul de afaceri i-a remis primarului municipiului Constanţa, Mazăre Radu Ştefan, suma totală de 175.000 de euro, pentru ca acesta să-i faciliteze câştigarea licitaţiei ce avea ca obiect contractul de construire a campusului social, în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro). Banii, primiţi în mai multe tranşe, au urmat un circuit ascuns, prin intermediul unor conturi aparţinând unor societăţi off shore, conturi deschise la bănci din străinătate”, arată procurorii DNA.

 

Dosarul Riviera Residences

În luna decembrie 2018, procurorii DNA au început urmărirea penală împotriva lui Decebal Făgădău (actualul primar al Constanţei), Radu Mazăre, Nicoleta Constantin, Antonela Dinescu, Elena Luiza Tănase, în calitatea lor de reprezentanţi ai primăriei Municipiului Constanţa, instituţie care a emis ilegal atât autorizaţia de construire a imobilului de pe plaja din Mamaia, Riviera Residences, cât şi certificatul de urbanism. Prima autorizaţie emisă în anul 2009 a fost desfiinţată de către magistraţii Curţii de Apel Constanţa în anul 2012. Pentru a evita o dispoziţie a instanţei de demolare a imobilului, primăria Constanţa a emis în anul 2013 o altă autorizaţie de construire semnată de viceprimarul de la acea vreme Decebal Făgădau.

„Suspiciunea comiterii infracţiunii de abuz în serviciu, de către persoanele menţionate are în vedere că, Decebal Făgădău, în exercitarea atribuţiilor de viceprimar al municipiului Constanţa, Constantin Nicoleta şi Dinescu Fulvia, au semnat autorizaţia de construire din data de 03.09.2013, iar primul a şi emis-o, cu încălcarea dispoziţiilor legale (inclusiv art. 16 alin. 1 din OUG 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere). Autorizaţia a fost semnată şi emisă în condiţiile în care la data emiterii celei de-a doua autorizaţii, 03.09.2013, construcţia era deja edificată în proporţie de 95%, cu nesocotirea drepturilor de servitute privind distanţa dintre construcţiile învecinate şi servitute de vedere, fiind ridicată în zona benzii litorale a Mării Negre, în cuprinsul căreia sunt interzise orice fel de construcţii definitive. Aceste aspecte au fost constatate printr-o decizie civilă irevocabilă pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, în anul 2012”, spun procurorii.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.