Curtea de Apel Bucureşti a revocat definitiv mandatul european de arestare emis în 2016 pe numele lui Alexander Bogdan Adamescu, trimis în judecată pentru presupusa mituire a unor judecători.
CITEŞTE ŞI: Ministrul Justiţiei îndeamnă victimele să-i reclame pe abuzatori
Prin această decizie, CAB a confirmat hotărârea Tribunalului Bucureşti din 7 august 2024.
Dosarul de dare de mită al omului de afaceri Alexander Adamescu se află în cameră preliminară de mai bine de 3 ani, deşi – potrivit codului de procedură penală – această fază a procesului penal în care sunt analizate aspectele de ordin procedural nu ar trebui să dureze mai mult de 60 de zile.
Dosarul lui Alexander Adamescu a fost trimis în judecată de către procurorul DNA George Adrian Matei în iunie 2021 şi vizează fapte mai vechi de dare de mită către judecători.
În acest caz, Alexander Adamescu este vizat de o procedură de extrădare din Marea Britanie în urma unui mandat internaţional de arestare în lipsă.
Ce spunea Ministerul Justiției în 2023 despre Adamescu
„ADAMESCU Alexander Bogdan – împotriva sa a fost emis de către Curtea de Apel Bucureşti mandatul european de arestare 1 din 6 iunie 2016, în vederea judecării, pentru infracţiuni de corupţie, mandat care a fost înaintat autorităţilor din Marea Britanie. A fost dispusă predarea sa către autorităţile române, încă nu a fost realizată efectiv, autorităţile britanice urmează să informeze autorităţile române în momentul în care apreciază că poate fi efectuată”, preciza MJ.
Ce acuză DNA
„Mandatul european de arestare a fost emis anterior, după ce procurorii au făcut numeroase demersuri pentru a asigura prezenţa inculpatului în faţa organelor judiciare, însă acesta a urmărit tergiversarea cercetărilor şi în final sustragerea de la urmărirea penală. În baza acestui mandat, inculpatul a fost reţinut de autorităţile britanice la data de 13.06.2016, dar nici până în prezent nu a fost predat către România. În aceste condiţii, în paralel cu procedura de executare a mandatului european de arestare, în cauză s-a solicitat autorităţilor britanice, prin comisii rogatorii (asistenţă juridică reciprocă în materie penală), aducerea la cunoştinţă a calităţii de inculpat şi a drepturilor şi obligaţiilor pe care i le conferă această calitate”, a transmis, în 2021, DNA.
Potrivit acestora, „deşi s-au făcut demersuri repetate pentru a i se aduce la cunoştinţă, prin intermediul avocatului britanic ales, conţinutul cererilor de comisie rogatorie, inculpatul a refuzat să se întâlnească cu reprezentanţii autorităţilor britanice pentru a lua la cunoştinţă calitatea de inculpat, drepturile şi obligaţiile aferente”.
„S-a constatat că refuzul inculpatului faţă de demersurile judiciare este total neîntemeiat şi, prin urmare, acest refuz nu împiedică întocmirea rechizitoriului şi sesizarea instanţei de judecată”, a mai transmis DNA, conform News.ro.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, în cursul lunilor iunie 2013 şi decembrie 2013, „inculpatul împreună cu tatăl său (ambii oameni de afaceri) ar fi remis, prin intermediari, sumele de 15.000 euro, respectiv 23.000 lei magistraţilor Stanciu Ion şi Rovenţa Elena, judecători la Tribunalul Bucureşti – Secţia VII Civilă pentru ca, în schimb, aceştia să dispună, în dosare privind procedura insolvenţei, soluţii favorabile unora dintre societăţile la care acţionar era tatăl inculpatului”.
Cetățeanul TV
