Florian Coldea, atac la procurorul DNA care-l anchetează

Fostul șef SRI Florian Coldea lansează acuzații grave la adresa procuroarei DNA Mihaela Iorga Moraru despre care spune că a trunchiat și distorsionat intenționat stenogramele din dosarul său.

CITEŞTE ŞI: Guvernul alocă 125 de milioane de lei producătorilor agricoli care cultivă legume în sere

Florian Coldea a prezentat într-un comunicat de presă două exemple de transcrieri ale unor înregistrări despre care susține că sunt distorsionate de Iorga Moraru.

Coldea a mai spus în comunicat că înregistrările audio făcute de denunțătorul Cătălin Hideg „au fost făcute publice după depunerea denunțului, cu aprobarea tacita a procurorului de caz și al presei cointeresate (în principal instituții media deținute de mogulii care au lansat și întrețin o virulentă campanie mediatică revanșardă împotriva mea)”. Amintim că Florian Coldea este cercetat de procuroarea DNA Mihaela Iorga Moraru, șefa Secției 1 din structura centrală, într-un dosar de trafic de influență și spălare de bani.

Coldea a fost pus sub control judiciar. Aceeași măsură a fost dispusă și pentru generalul în rezervă Dumitru Dumbravă și pentru avocatul Doru Trăilă.

Comunicatul integral al lui Florian Coldea:

Având în vedere evoluțiile și maniera de lucru în care se acționează în dosarul cu nr. 52/1/P/2024, precum și continuarea promovării (co)interesate, fără nicio legătură cu realitatea, a unor alegații privind implicarea mea în presupuse activități nelegale, inclusiv cu valență politică / electorală, consider oportună formularea unor precizări (însoțite de dovezi în susținerea acestora).

Am constatat că acțiunile întreprinse de procurorul de caz în cadrul dosarului menționat, începând din 24 mai 2024, când a fost instituită măsura controlului judiciar pe cauțiune, până în prezent, au demonstrat aplicarea unor standarde neconforme în materie de instrucție penală și adoptarea unei atitudini neprincipiale și incorecte, dovedind lipsa de imparțialitate.

Astfel, la data de 15 iulie, am prezentat domnului Procuror-șef al DNA, un memoriu în care am expus argumentat o serie de elemente concrete în susținerea afirmațiilor de mai sus, pentru a dispune măsurile pe care le apreciază oportune în raport cu atribuțiile funcției pe care o deține și legislația aplicabilă în domeniu, în speranța unei urmăriri penale care să se realizeze cu respectarea normelor procesual-penale în vigoare si a prezumției de nevinovăție.

Aspectele incluse în acel memoriu, la care se adaugă și altele noi, au fost (re)confirmate de acțiunile procurorului de caz, care a continuat să tergiverseze accesul la materialele din dosar (aspect confirmat de două ori de către judecătorii de drepturi și libertăți, cu prilejul contestației prelungirii controlului judiciar pe cauțiune), să refuze tacit o serie de solicitări formulate de apărare și să ignore probe depuse de aceasta. De asemenea, a făcut posibilă apariția în spațiul public a unor informații din dosar către presa cointeresată (inclusiv date personale protejate de GDPR, care au generat riscuri de securitate la adresa mea, precum și a membrilor familiei) și, nu în ultimul rând, a încălcat cu bună știință o serie de proceduri judiciare, afectându-mi grav dreptul la apărare.

Noile aspecte constatate în caz fac obiectul unei noi informări a Procurorului-șef al DNA, a Inspecției Judiciare, respectiv a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 (unde a fost depusă plângerea împotriva denunțătorului).

Anchetă cvasi publică

După 5 luni de zile de anchetă cvasi publică, deși urmărirea penală are un caracter nepublic, am constatat următoarele:

• mă aflu prin acest dosar în fața unei disonanțe între efortul susținut (uneori înafara cadrului procedural) al procurorului de caz de a confirma un act de dreptate ce nu are legătură cu realitatea – un fel de vânătoare de vrăjitoare – respectiv adevărul faptic;
• așa-zisa dreptate vizează demonstrarea existenței a ceva ce nu există: statul-paralel, construct întreținut deliberat, pentru inocularea percepției publice privind existența sa. Astfel, asistăm la o acțiune coordonată între martorul denunțător, (culmea) procurorul de caz și mass media cointeresată, având ca scop prezentarea constantă, în mod trunchiat, a unor stări de fapt și probe din dosar pentru a crea aparența unor activități infracționale;
• în efortul de realizare a acestui act de falsă dreptate, care are multe lacune /erori de logică, procurorul se bazează doar pe declarația martorului denunțător(condamnat penal în primă instanță) și pe înregistrările făcute de același denunțător (tocmai în scopul formulării și susținerii denunțului), excluzând declarațiile / probele inculpaților și martorilor.

Procurorul de caz a acceptat cu ușurinta versiunea martorului denunțător, fără a verifica si corobora toate celelalte probe sau apărări ale inculpaților, preluând din conținutul materialelor doar pasaje care i-au convenit și pe care le-a interpretat, într-o manieră excesivă și lipsită de obiectivitate, pentru a construi acuzarea.

În concluzie, o analiză rațională a argumentației procurorului de caz relevă că acuzațiile nu sunt bazate pe dovezi sau pe un raționament logic, ci pe o serie de aspecte trunchiate, scoase din context, și pe presupuneri convenabile, respectiv pe legături cauzale care nu sunt susținute de argumente logice sau factuale, ci sunt interpretate într-o manieră lipsită de obiectivitate, prin recursul la emoție, astfel încât reacția provocată să îndepărteze atenția de la absența dovezilor obiective.