În prezența judecătoarelor Lia Savonea, Simona Marcu și Mariana Ghena, doi procurori au candidat pentru șefia Secției de anchetare a magistraților. Procurorii din CSM nu și-au trimis niciun reprezentant la interviu, cei doi candidați fiind Adina Florea și Sorin Iasinovschi.
Un alt procuror, Bogdan Ciprian Pîrlog, nu a participat la concursul pentru şefia Secţiei, deși s-a înscris, el fiind plecat din țară. Locul de șef al Secției speciale este liber după ce Gheorghe Stan a fost numit de PSD, începând cu 15 iunie, judecător la Curtea Constituțională.
Pentru început, Adina Florea a arătat că nu este aservită politic și că este un procuror independent, indiferent ce se spune despre ea în spațiul public. ”Procurorii sunt chemați să reprezinte interesele societății, nu ale executivului sau legislativului, doar interesul societatii”, a precizat Florea.
Ea a mai arătat că Secția are până în prezent un grad de ocupare de 40% ca număr de procurori si numărul mediu de dosare este de 500-550 dosare pentru fiecare procuror.
Maculatura de la Secția specială
Florea a mai arătat că cele mai multe plângeri penale înregistrate la Secție vizează soluții date de procuror sau judecător, petenții fiind nemulțumiți de pedepsele primite sau de actele întocmite în dosar.
”Numărul mare de plângeri este un indicator că cetățeanul este interesat de activitatea acestei secții și că se îndreaptă cu speranță spre aceasta secție. (…) Niciuna dintre aceste secții ale Parchetului General nu este specială, ci una specializată. SIIJ nu este o secție specială, este o secție care respectă drepturile și libertățile oricărei persoane. Procurorul este manager pe caz și fiind asta, are independența absolută pentru a-și construi strategia de anchetă, fără ca procurorul ierarhic să poată interveni”, a mai susținut Florea.
Florea a discutat cu judecătorii
Ea a mai adăugat că a stat de vorbă cu foarte mulți judecători și le-a garantat acestora că secția pe care vrea să o conducă este garanția independenței judecătorilor. ”Am stat de vorbă cu foarte multe persoane din multe medii sociale și cu foarte mulți judecători, pot sa trag concluzia ca ultimii ani au creat o situatie de presiune asupra judecătorilor. Acea presiune a venit din partea dosarelor constituite prin sesizări din oficiu sau denunțuri neîntemeiate care au trenat foarte mult pe rolul organelor judiciare, fiind solutionate în termen de 5 sau 6 ani. Au fost situații când s-au solicitat și autorizat interceptări fără ca ulterior acestea să fie transcrise și să devina mijloc de probă în dosarul penal, au fost situații întâlnite în care dosarele ale magistraților au stat pe rolul parchetului fără să înceapă urmărirea penală in rem. De aceea, în proiectul pe care l-am întocmit, una dintre propunerile mele din punct d evedere managerial este de a evita astfel de situații și să evităm repetarea unor astfel de situații”, a completat candidata.
Promisiuni de candidat
Florea a mai arătat că în șapte lunii de când funcționează secția doar într-un singur caz s-a autosesizat. ”Niciodată nu se vor întocmi dosare în baza unor denunțuri ale unor persoane aflate în detenție, niciodată nu vom recurge la sesizari din oficiu dacă nu sunt dovezi certe. A fost o singură sesizare din oficiu din 1422 de dosare înregistrate la final de 2018”, a mai arătat Florea.
Ea s-a plâns de protestatarii care au scandat la poarta instituției, arătând că data viitoare o să cheme jandarmii dacă va fi gălăgie. ”Comunicarea cu mass media este o obligație care se circumscrie ghidului cu mass media. Nu trebuie să facem rabat de la această obligație. Este firesc interesul pe care presa îl manifestă față de anumite dosare, dar asta nu înseamnă că din interior trebuie furnizate informații care au caracter nepublic”, a completat Florea.
Vinovați sunt ceilalți
Atenționată de Lia Savonea că o parte din documente au ajuns la o anumită parte a presei chiar din dosarele instrumentate de ea, Florea a dat vina pe celelalte părți din dosar care ar fi diseminat acele informații, deși nu aveau niciun interes logic să o facă. ”Au fost distribuite anterior, de către pîrțile din dosare. Suspecți, inculpați sau persoane vătămate.Au fost verificări și de la Inspecția Judiciară, eu am consemnat în procese verbale cand am distribuit materialul de urmărire penală și s-a dovedit că toate acele înscrisuri au apărut în presă ulterior momentului în care am distribuit materialul de urmărire penală și era evident de unde aparuseră”, a completat Florea.
La rândul lui, Sorin Iasinovschi, candidat pentru șefia Secției de anchetare a magistraților, a declarat, la sediul CSM, că structura nu este suficient de cunoscută în spațiul public, de aceea este criticată. Procurorul a mai spus că Secția este vitală, iar magistrații care au contestat-o nu sunt informați. Întrebat dacă Secția a procedat corect privind retragerea apelurilor din dosarele lui Viorel Hrebenciuc și Sebastian Ghiță, procurorul a subliniat că nu se poate pronunța, însă „cel care a luat decizia probabil că a avut argumente solide ca să le retragă”.
Cele trei judecătoare din CSM urmează să anunțe rezultatul interviurilor.
Cetățeanul TV
