Aspectul fizic şi condiţia materială sunt principale motive pentru care mulţi copii din România sunt supuşi bullying-ului la şcoală. Fenomenul bullying a devenit tot mai greu de controlat, în România. După jigniri repetate, ameninţări, chiar şi bătăi, victimele ajung să renunţe la şcoală, să se automutileze sau chiar să se sinucidă.
Peste 10.000 de cazuri de bullying au fost raportate, începând din anul 2012, la Telefonul Copilului. 16 % dintre apelurile primite au fost făcute de către părinţii care cereau sprijinul în cazuri unor abuzuri grave.
Din păcate, minorii nu pot fi traşi la răspundere, legal, pentru aceste atacuri asupra celorlalţi copii. Cei care îşi jignesc colegii nu păţesc nimic, iar acest fapt descurajează victimele care ajung să facă gesturi extreme din disperare.
Bullying-ul aproape de reglementare
Asociaţia Telefonul Copilului a contribuit la elaborarea iniţiativei legislative cu privire la reglementarea abuzului de tip bullying. Săptămâna trecută această propunere legislativă a fost adoptată de Senat, iar acum se află în fază de promulgare.
De asemenea, luna trecută, Asociaţia Telefonul Copilului a transmis către Parlament o altă propunere de politică publică şi cu măsuri concrete de prevenire şi combatere a fenomenului, aceasta se află însă în dezbatere parlamentară. Măsurile propuse sunt orientate către dreptul fiecărui copil de a se simţi în siguranţă la şcoală.
Bullying-ul interzis de Legea educaţiei Naţionale
Anul trecut, pe 5 decembrie, Senatul a votat în unanimitate, modificarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, care va defini, preveni şi interzice violența psihologică, adică bullying-ul, în spațiile destinate educației, precum şcolile şi grădiniţele. Aceasta defineşe ca „violenţă psihologică-bullyingul, care este acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, în mod constant şi repetat, care implică un dezechilibru de putere, care are drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau unui grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială, sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale”. De asemenea, actul normativ mai preveed ca atât victimele, cât şi agresorii să beneficieze de consiliere psihologică adaptată.
Campanie anti-bullying „Clubul prieteniei”
Asociaţia Telefonul Copilului, în colaborare cu Poliţia Română şi Cartoon Network au lansat a cincea edţie a campaniei „Clubul Prieteniei- Fii prietenos, nu răutăcios”, al cărei ambasador este fosta gimnastă Cătălina Ponor.
Proiectul urmăreşte conştientizarea şi prevenirea fenomenului, precum şi identificarea acelor cazuri de tip bullying – violenţă verbală sau fizică, abuz emoţional, hărţuire şi excludere – care au nevoie de sprijinul specialiştilor şi pot beneficia de serviciile de consiliere oferite de către psihologi şi asistenţi sociali. Copiii, victime sau colegii acestora, precum şi părinţii sunt încurajaţi să ceară sprijin la linia gratuită 116 111, la www.116111.ro sau să găsească sfaturi pe www.cartoonnetwork.ro/clubulprieteniei.
„Bullying-ul îmbracă mai multe forme, nu vorbim numai despre abuzul fizic, vorbim despre un abuz emoţional şi relaţional asupra copilului. În unele situaţii copilul ajunge să se automutileze, sau chiar la sinucidere, se ajunge la abandon şcolar”, a spus Cătălina Surcel, Director Executiv al Asociaţiei Telefonul Copilului.
De asemenea, comisarul Sorin Stănică, directorul Institutului de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii, spune că, în ultimii ani, Poliţia Română a abordat prevenirea victimizării minorilor, în mod constant, ca prioritate naţională de intervenţie în domeniul prevenirii criminalităţii, context în care bullying-ul este una din temele abordate frecvent. „Poliţiştii sunt prezenţi constant în şcoală. Nu cred că există o zi în în care să nu fie cel puţin un poliţist de la prevenire într-una din şcolile din România”, a mai spus comisarul.
De ce este Cătălina Ponor ambasadorul campaniei anti-bullying
Fosta mare campioană Cătălina Ponor promovează campania anti-bullying „Este o campanie frumoasă, o campanie prietenoasă, eu sunt un om prietenos, un om generos, care apreciază omul de lângă el chiar dacă are probleme sau nu. Mi-am dorit să fac parte din această campanie pentru că este vorba despre prietenie, nu de duşmănie. Eu nu am avut parte de astfel de abuzuri. În sport nu este loc de bullying”, a declarat Cătălina Ponor. Ea a mai spus că până la această campanie nu ar fi ştiut cum să abordeze o situaţie în ar fi văzut sau auzit despre bullying.
România, pe locul al trilea la fenomenul bullying
Conform unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, România se situează pe locul al treilea în ceea ce privește bullyingul în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul. Totodată, un studiu realizat de de către Organizatia Salvați Copiii a scos în evidență o serie de date îngrijorătoare:
1 din 4 copii era umilit în mod repetat la școală, în fața colegilor;
1 din 5 copii umilea în mod repetat un alt copil la școală;
în mod repetat, în școală, 3 din 10 copii erau excluși din grupul de colegi;
1 din 6 copii era bătut în mod repetat;
7 din 10 copii au fost martorii unei situații de bullying în mediul școlar.
Cetățeanul TV
