Atenție, judecători! Evazionistul Edu le-a căzut cu tronc procurorilor din Oradea

Scandalos! Dorinel Edu, un celebru evazionist din Oradea, antreprenor în domeniul construcțiilor hidrotehnice și protejatul mai multor procurori locali, este pe cale de a fi scăpat de pușcărie. Judecătorii se vor pronunța asupra unui acord dubios de recunoaștere a vinovăției încheiat de afacerist cu DIICOT, în urma căruia Edu ar scăpa doar cu o condamnare de 3 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare, iar statul român va fi păgubit cu 28 milioane lei. El va apărea marți, 19 aprilie 2022, în fața Tribunalului Bihor.

Patron al mai multor firme, printre care Edu-Romaro Impex, Eduflor Construct şi Doriconstruct, Dorinel Edu ar urma să evite pușcăria în urma unor „inginerii”, care de mai care pe lângă lege, săvârșite de prietenii săi procurori, printre care un acord de recunoaștere a vinovăției și un denunț care s-a dovedit a fi mincinos.

„Nulitatea absolută a acordului”

La termenul din 9 decembrie 2021, instanța de la Tribunalul Bihor a repus cauza pe rol „pentru a se pune în discuție nulitatea absolută a acordului de recunoaștere a vinovăției prin raportare la normele de competență materială a organului de urmărire penală”.

Și, mai spune instanța: „În cazul în care se dispune disjungerea în cursul urmăririi penale, procurorul din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism poate continua efectuarea urmăririi penale și în cauza disjunsă”.

Dar să mergem, pas cu pas, pe firul „ingineriilor” procurorilor.

Dorinel Edu a intrat în vizorul procurorilor DNA în 2010, pe motiv că l-ar fi corupt pe Emil Guiaş, fost director adjunct al Finanţelor Publice Bihor şi şef peste Activitatea de Inspecţie Fiscală.

Suspiciunile n-au putut fi probate de procurorii anticorupție, dar pentru că existau dovezi de fraudă, DNA a sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor. Aşa a început povestea dosarului care a ajuns, în cele din urmă, la procurorii DIICOT Oradea.

Anchetă simulată timp de 12 ani

De 12 ani, Parchetul Tribunalului Bihor, DNA Oradea și DIICOT Oradea au instrumentat cauze privind fraudarea bugetului de stat cu milioane de euro de către gruparea condusă de Dorinel Edu, dosarele fiind ținute în nelucrare pentru a se împlini termenul de prescripție, care să-i asigure scăparea de răspunderea penală. Mai mult, să rămână și cu banii obținuți prin fraudă.

Operațiunea de protecție a lui Edu a început în dosarul 61/P/2010 al DNA Oradea privind fapte de corupție probate, după ce în 2008 i-ar fi construit o casă protectorului său Emil Guiaș. Acesta, după ce a aflat de dosar, a făcut plăți prin virament bancar pentru a masca mita, potrivit presei locale.

După clasarea dosarului de către DNA Oradea, o parte a acestuia a fost declinată către Parchetul de pe lângă Tribunalului Bihor – dosarul 878/P/2012 , fiind repartizat procurorului Cristian Ardelean. În acest dosar, Dorinel Edu și fiul său Viorel au fost arestați, în noiembrie 2013, prejudiciul stabilit fiind de 33 milioane lei.

Grup infracțional organizat

În 2014, procurorul Ardelean a declinat dosarul către DNA Oradea pentru fapte de corupție – 93/P/2014. DNA a clasat faptele de corupție și a trimis dosarul către DIICOT Oradea, invocând existența unui grup infracțional organizat (GIO) coordonat de Dorinel Edu și fiii acestuia, Viorel și Florin.

La DIICOT Oradea s-a înregistrat dosarul nr. 266/D/P/2016.

După cinci ani, în 2021, procurorul Radu Morar Herlea a clasat infracțiunile de grup infracțional organizat, spălare de bani, delapidare și o parte din infracțiunile de evaziune fiscală. Mai mult, a disjuns față de autori necunoscuți, a trimis la parchetele de pe lângă tribunale și a păstrat doar partea de dosar privindu-i pe Dorinel Edu și Viorel Edu, făcând astfel să dispară acuzația de grup infracțional organizat, care trebuie să aibă minim trei persoane implicate.

Apoi, procurorul Morar Herlea a încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu cei doi, primind fiecare pedepse cu suspendare, lucru imposibil fără „ingineriile” omului legii. Acesta nu i-a reținut fiului Viorel complicitatea la evaziunea de 36 milioane lei (sumă care apare în raportul de expertiză de la dosar), încheind acord de recunoaștere doar pentru evaziune cu un prejudiciu de 757.317 lei, dosar 150/D/P/2021, validat de Tribunalul Bihor (dosar 2268/111/2021).

„Ingineriile” procurorului Morar Herlea, pas cu pas

Radu Morar Herlea. Sursa: Facebook
  1. A clasat fapte probate de spălare de bani și delapidare, la dosar găsindu-se patru sesizări de la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, una dintre ele făcând referire la un prejudiciu de nu mai puțin de 4,25 milioane euro.
  2. A clasat faptele complicilor lui Dorinel Edu, deși aceștia au recunoscut faptele și există probe cu privire la acestea, pentru a face să dispară grupul infracțional organizat.
  3. A reținut în acordul de recunoaștere reducerea la jumătate a pedepsei lui Dorinel Edu, în baza denunțului mincinos formulat de afacerist împotriva procurorului Vasile Constantin Popa, dosar DNA nr. 421/P/2013. Pentru fapta denunțată s-a dispus achitarea definitivă, chiar parchetul punând concluzii de achitare la Înalta Curte.
  4. A reținut plata parțială a prejudiciului, deși Dorinel Edu a achitat doar 15.000 lei, adică sub 0,1 % din prejudiciu.
  5. L-a obligat pe inculpat la cheltuieli judiciare de 15.000 lei, deși doar expertizele judiciare din dosar, care au fost solicitate de Dorinel Edu și achitate de DIICOT, au costat circa 30.000 lei. Au existat însă și alte cheltuieli.
  6. În acord nu s-a stipulat nicio interdicție ca Dorinel Edu să nu mai poată desfășura activități similare celor pentru care a fost cercetat și urma să fie condamnat.
  7. Deși prejudiciul stabilit în dosar prin suplimentul de expertiză este de 36 milioane lei, în acord se reține suma de 28 de milioane lei, prejudiciu calculat printr-un „Raport de clarificare a raportului de expertiză”, act nemaiîntâlnit în practica judiciară, întocmit de același expert care a realizat și suplimentul de expertiză.

Foarte interesat este și că ANAF, parte civilă în dosar, nu a avut obiecții privind diminuarea prejudiciului, nu a solicitat penalități și nu s-a prezentat la niciun termen de judecată din dosar.

Dar să vedem și ce scria presa locală despre acțiunea DIICOT.

„În 2016, dosarul reţelei lui Edu a fost declinat la DIICOT Oradea, afaceristului fiindu-i reţinute, pe lângă infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat, şi 160 de fapte de evaziune fiscală, delapidare şi spălare de bani.

La DIICOT, după cinci ani în care nu s-a mai auzit nimic, întregul probatoriu strâns în peste 50 de volume a fost „spart” în bucăţi. Procurorul Radu Morar Herlea, cel care preluase ancheta, a dispus clasarea cauzei printre altele pentru constituirea unui grup infracţional organizat (pedepsită cu închisoare până la 5 ani), delapidare (până la 7 ani) şi spălarea banilor (până la 12 ani), iar pentru Dorinel Edu a decis formarea unui nou dosar, însă doar pentru evaziune fiscală în formă continuată (maximum 15 ani de închisoare), faptă pentru care afaceristul a şi solicitat să încheie un acord de recunoaştere, care îi asigura o reducere a limitelor de pedeapsă cu o treime, plus să se ia în considerare şi denunţul împotriva fostului prim-procuror, care le înjumătăţea pe cele noi.

Procurorul a acceptat, dar fără să verifice temeinic dacă afaceristul avea dreptul la beneficiul conferit de lege martorilor denunţători. El nu a ţinut cont nici că Edu era judecat în alte procese similare, nici că din uriaşa pagubă a statului în această cauză, de peste 28 milioane lei, a returnat în bătaie de joc doar 13.000 lei, în timp ce proprietăţile sale erau ori puse deja sub sechestru pentru alte fapte de evaziune, ori transferate pe numele fostei soţii”.

La Tribunal

Cu toate acestea, pe 27 mai 2021 procurorul Radu Morar Herlea a semnat acordul de înţelegere cu evazionistul, stabilind o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni de închisoare, cu suspendare pe un termen de supraveghere de 8 ani şi 6 luni (…)

Aşa tată, aşa fiu

Acordul de recunoaştere cu Dorinel Edu nu este singurul încheiat de procurorul DIICOT Radu Morar Herlea în dosarul reţelei de evazionişti.

Un document similar a fost semnat pe 19 mai a.c. şi cu fiul afaceristului, Viorel Oros (Edu), prin care acesta a acceptat o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni de închisoare, cu suspendare condiţionată pe o perioadă de 4 ani şi 8 luni.

Afaceristul în vârstă de 36 ani a recunoscut că în perioada iunie 2011-iulie 2013, în calitate de administrator al firmei Prodora SRL, a înregistrat în evidenţele contabile facturi privind cheltuieli nereale de peste 1,8 milioane lei, de la firmele fantomă coordonate din umbră de tatăl său. Paguba stabilită în sarcina sa este de 757.317 lei, partea lui din diferenţa dintre paguba totală cauzată de grupare (36 milioane lei) şi prejudiciul recunoscut de tatăl său (28 milioane lei). Din această sumă, potrivit unor surse din anchetă, s-au recuperat, totuşi, 150.000 lei, scria, pe 23 iunie 2021, bihoreanul.ro.

Prea fericit în arest la domiciliu

Un episod de „cascadorii râsului” din justiția română s-a petrecut în martie 2014, după ce Dorinel Edu, aflat în arest la domiciliu, l-a denunțat pe procurorul Vasile Constantin Popa, denunțul fiindu-i luat în propria casă de către procurorul DNA Ciprian Man, în prezența comisarului șef Traian Surducan și a procurorului Gheorghe Leuca, cel care fusese chemat chiar de către denunțător, probabil pentru a-i asigura asistență juridică!?!

Procurorul Cristian Ardelean l-a lăsat în libertate pe Edu, după cum a declarat la Curtea de Apel Timițoara, pe motivul  halucinant că a fost intrigat de cât de fericit era arestatul la domiciliu, că îi făcea nevasta mâncare etc. Probabil că procurorul știa aceste aspecte pentru că l-a vizitat și el la domiciliu pe Edu.

Foto: ebihoreanul.ro

Milostivul procuror Brișcan

Printre „binefăcătorii” lui Dorinel Edu apare și procurorul Adrian Brișcan, nașul lui Cristian Ardelean. Cu prilejul soluționării dosarului 741/P/2013 privind o activitate infracțională prin care bugetul de stat a fost eludat cu câteva sute de mii de euro, deși toate probele (declarațiile martorilor, ale inculpaților, hărțile fluxurilor financiare ale banilor, documente) îl indicau pe Dorinel Edu ca principal beneficiar al activității infracționale, procurorul Brișcan nu l-a audiat nici pe el și nici pe fiii lui, nici măcar ca martori. Pentru ca în 2016 să întocmească un rechizitoriu și să dispună trimiterea în judecată a intermediarilor, a „boschetarilor”, a firmelor fantomă, de la care nu se putea recupera nimic, deși toți cei audiați îl indicau pe Dorinel Edu ca organizator și beneficiar final al infracțiunilor (dosar nr. 39/111/2016/a1 – Tribunalul Bihor).

Judecătorul de cameră preliminară nu a acceptat „ingineriile” procurorului Brișcan și a hotărât trimiterea dosarului înapoi la parchet pentru completarea cercetărilor.

Pe timpul verificărilor făcute în camera preliminară, apărătorii unora dintre inculpați, printre care și avocatul Alexandru Lele, au depus la dosar memorii prin care au arătat că, în fapt, Dorinel Edu era coordonatorul și beneficiarul activității infracționale.

După trimiterea dosarului la parchet în 2017, procurorul Brișcan l-a ținut în nelucrare până în martie 2018, când în urma unei sesizări formulate de Vasile Popa s-a dispus reluarea urmăririi penale în cauză.

Adrian Brișcan. Foto: luju.ro

Apoi, nu s-a mai întâmplat nimic până în vara anului 2018, când Brișcan a întocmit un nou rechizitoriu prin care a trimis în judecată doar șase dintre cei 15 inculpați trimiși inițial în judecată, în același dosar nr. 1870/111/2018/a1 – Tribunalul Bihor.

În motivarea soluțiilor, procurorul Adrian Brișcan a invocat lipsa intenției calificate de scop a complicilor, în condițiile în care el a mai instrumentat un alt dosar, cel ajuns la DIICOT, în care beneficiarii soluțiilor de netrimitere în judecată erau de asemenea complici ai lui Dorinel Edu, la evaziunea de milioane de euro. În acest context, invocarea lipsei intenției calificată de scop este un evident afront la înfăptuirea actului de justiție.

Judecătorul de cameră preliminară a infirmat din nou rechizitoriul și a dispus restituirea cauzei la parchet pentru cercetări reale. Avocatul Lele a arătat, în timpul soluționării cauzei în camera preliminară, că prin modul în care Adrian Brișcan a înțeles să întocmească rechizitoriul a jignit efectiv inteligența judecătorului.

A treia oară, în vara anului 2019, din nou fără niciun act de urmărire penală efectuat, așa cum a dispus judecătorul, Adrian Brișcan a întocmit un nou rechizitoriu, trimițând în judecată un singur inculpat persoană fizică și firma sa, asigurându-se că nimeni nu va mai declara ceva despre Dorinel Edu.

Vine prescripția

În 2022 se va împlini termenul de prescripție pentru faptele cercetate, așa că Dorinel Edu nu va mai fi tras la răspundere penală și va rămâne cu toți banii pe care i-a obținut prin evaziune fiscală, iar procurorii inculpați vor obține victoria finală.

Dorinel Edu. Foto: ebihoreanul.ro

Să mai spunem că la răposata Secție de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) există un dosar din 2018 în care se găsesc numeroase probe și documente în susținerea dovedirii „ingineriilor” procurorilor care-l ocrotesc pe Dorinel Edu.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here