Evaluarea Naţională 2019: barometru al dezastrului măsurilor PSD în educaţie

Evaluarea Naţională 2019 Sectorul 4, masa caldă în școli
Unul din trei elevi care au terminat gimnaziul nu au trecut Evaluarea Naţională 2019, fiind cea mai gravă „foarfecă” educaţională din ciclul preuniversitar. 
„Anunţul de ieri cu privire la statistica rezultatelor elevilor la Evaluarea Naţională indică în ce măsură viitorul generaţiei de tineri ce au ajuns la finalul clasei a opta este scris astăzi prin aceste rezultate dezamăgitoare. Unul din trei elevi care au terminat 8 clase (adică 48.182 din 155.020 de elevi înscrişi la Evaluarea Naţională) au absentat sau au avut rezultate aflate sub pragul notei 5 la această ediţie a Evaluării Naţionale. Este cea mai mare „foarfecă” educaţională din întreg parcursul preuniversitar al elevilor, etapa de trecere de la gimnaziu către liceu eliminând practic unul din trei elevi din parcursul şcolar”, constată deputatul liberal Marilen Pirtea.

Potrivit lui, nu poate fi vorba despre o situaţie întâmplătoare, este un recul care s-a resimţit sistematic în învăţământul românesc şi care a condus, în acest an, la un record negativ al procentului elevilor care nu s-au prezentat sau care au luat sub nota cinci, un maxim negativ al ultimilor cinci ani.

„Acest barometru al deficienţelor din învăţământul preuniversitar indică şi o distribuţie teritorială a recordurilor negative la Evaluarea Naţională. Amploarea fenomenului este indicată şi de discrepanţa dintre primul şi ultimul rezultat, în judeţul cu rezultatul cel mai slab (Giurgiu, 48,32% din totalul celor înscrişi nu s-au prezentat sau au luat note sub 5) rata nereuşitei este de trei ori mai mare faţă de Bucureşti, unde se înregistrează cel mai mic procent al elevilor neprezentaţi sau cu note sub 5 (doar 16% din cei înscrişi la evaluare). Probabil că nici în acest caz foarte clar de eşec disproporţionat în rezultatele pe judeţe nu se va găsi niciun inspector şcolar general de judeţ care să-şi asume rezultatele negative”, indică liberalul Marilen Pirtea.

Dacă Bucureştiul înregistrează cel mai mic procent al elevilor neprezentaţi sau cu note sub 5 (doar 16% din cei înscrişi la evaluare), la polul opus se află mai multe judeţe, pe care Ministerul Educaţiei Naţionale nu mai poate evita să le considere judeţe problemă, în care va trebui să se adopte rapid măsuri de dezvoltare accelerată a învăţământului dual – o soluţie reală pentru această prăpastie a parcursului elevilor, de la finalul clasei a opta.

Judeţele de la finalul acestui clasament sunt:

  • Giurgiu (cu 48,32% neprezentaţi sau cu note sub 5),
  • Teleorman (cu 45,6% neprezentaţi sau cu note sub 5),
  • Mehedinţi (cu 42,45% neprezentaţi sau cu note sub 5),
  • Dâmboviţa (cu 40,51% neprezentaţi sau cu note sub 5),
  • Botoşani (cu 48,32% neprezentaţi sau cu note sub 5),
  • Vaslui (cu 39,52% neprezentaţi sau cu note sub 5),
  • Călăraşi (cu 39,27% neprezentaţi sau cu note sub 5),
  • Satu-Mare (cu 39,04% neprezentaţi sau cu note sub 5),
  • Arad (cu 39,01% neprezentaţi sau cu note sub 5),
  • Caraş-Severin (cu 38,51% neprezentaţi sau cu note sub 5).

„Nici în situaţia elevilor aflaţi în situaţii dezvantajate, cu diverse dizabilităţi, Evaluarea Naţională nu a intrat într-un format adaptat de testare a elevilor. Este imposibil de înţeles cum sunt acceptate examinările elevilor cu dizabilităţi, organizate tot după programe neadaptate, în rând cu toţi ceilalţi elevi, în timp ce în toţi anii şcolari, de la clasa întâia la clasa a opta, aceştia învaţă după programe adaptate”, adaugă deputatul liberal.

În timp ce criza demografică se manifestă accelerat, mai ales prin reducerea cohortelor noilor generaţii, în ultimii treizeci de ani, constatăm uluiţi cum aproape 50.000 de elevi înscrişi la Evaluarea Naţională din acest an nu s-au prezentat sau au luat note sub 5 (31% din cei înscrişi la Evaluarea Naţională).

„Devine mai mult decât evident că responsabilii din învăţământ nu reacţionează prin măsuri adaptate la realităţile critice ale prezentului: în timp ce generaţiile de copii intraţi pe băncile şcolii sunt tot mai reduse numeric, ratele de absolvire ale examenelor naţionale sunt tot mai slabe, cu efecte negative pe termen lung”, conchide liberalul Marilen Pirtea.

LĂSAȚI UN MESAJ

*