DEPOPULAREA: ”Plecarea oamenilor este cea mai mare dramă naţională din ultimii 30 de ani”

demisia prefectului Speranța Cliseru

Barna vrea întoarcerea românilor în țara. Liderul USR susţine că tot mai mulţi români se stabilesc în afara graniţelor, plecarea oamenilor fiind ”cea mai mare dramă naţională din ultimii 30 de ani”. 

Populaţia României a continuat scăderea din cauze demografice și în acest an, iar declinul a accelerat în luna mai, când s-au pierdut 5.511 de locuitori, faţă de 4.395 în aceeaşi lună a anului 2018, în principal din cauza creşterii mortalităţii, arată datele publicate, miercuri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

 

Președintele USR, Dan Barna, susține că cea mai mare problemă a societății românești este migrarea locuitorilor țării. ”Confruntaţi cu sfidarea din partea politicienilor şi alungaţi de focarele de corupţie endemică, românii au declanşat un adevărat exod care pare tot mai greu de oprit”, spune Barna.

El a adăugat că trebuie să corectăm relaţia cu românii din străinătate şi să favorizăm întoarcerea lor acasă. Candidatul Alianţei USR-PLUS la alegerile prezidenţiale propune eliminarea furtului din bani publici, scutiri de impozit pentru cei care revin în ţară şi majorarea subvenţiilor pentru fermele mici şi medii.

”Tot mai mulţi români pleacă şi se stabilesc în afara graniţelor. Plecarea oamenilor este cea mai mare dramă naţională din ultimii 30 de ani, iar ultimele statistici nu sunt deloc îmbucurătoare. România rămâne o ţară de emigrare, cu cea mai mare rată de creşterea anuală a populaţiei din diaspora şi cu una dintre cele mai numeroase diaspora la nivel mondial. De trei decenii, românii pleacă, unii dintre ei pentru a nu se mai întoarce niciodată. Confruntaţi cu sfidarea şi marginalizarea din partea politicienilor şi alungaţi de focarele de corupţie endemică care au parazitat România post-decembristă, românii au declanşat un adevărat exod care pare tot mai greu de oprit”, a scris, miercuri, pe Facebook, Dan Barna, candidatul Alienţei 2020 USR-PLUS la alegerile prezidenţiale.

Cifrele crunte ale depopulării României

În aprilie, populaţia României a continuat scăderea din cauze demografice, iar declinul a accelerat în a patra lună a anului, când s-au pierdut 8.560 de locuitori, faţă de 6.595 în aceeaşi lună a anului 2018, în principal din cauza scăderii natalității.

În luna mai, s-au născut 15.992 copii, cu 3.201 mai mulţi copii decât în aprilie, dar mai puţini cu 296 faţă de aceeaşi lună din 2018.

Totodată, în luna mai, s-au înregistrat 21.503 decese, cu 152 mai multe decât în luna anterioară şi cu 820 mai multe faţă de aceeaşi lună din 2018.

Mortalitatea infantilă din România a scăzut în mai, faţă de aceeaşi lună a anului 2018, fiind înregistrate 89 decese ale unor copii cu vârsta de sub un an, cu 35 mai puţine decât în urmă cu un an.

În luna mai, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 12.789 căsătorii, cu 7.530 mai multe decât în luna aprilie. Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive a fost de 2.714, cu 501 mai multe decât în luna aprilie.

Argumentele lui Barna

Potrivit lui Barna, sunt peste 5 milioane şi jumătate de români, fără comunităţile istorice, pe un trend de creştere anuală care a depăşit 7%.

”Clasa politică a ignorat până acum acest aspect şi a marginalizat ceea ce este cel mai probabil cel mai numeros sector al populaţiei României, încălcându-le, nu de puţine ori, drepturile şi încercând să limiteze rolul lor în viaţa politică a României. Limitarea emigraţiei este cea mai mare provocare cu care ne confruntăm astăzi, însă avem nevoie şi de programe prin care să corectăm relaţia cu românii din străinătate şi să favorizăm întoarcerea lor acasă”, a mai scris Brna.

Politica repatrierii

Pentru a realiza aceste obiective, Barna crede că ”avem nevoie de strategie coerentă prin care românii de pretutindeni să poată fi implicaţi în viaţa României la acelaşi nivel ca şi cei din ţară”.

”Trebuie create structuri prin care românii din Diaspora să fie informaţi şi să participe la cât mai mulţi acţiuni de integrare. Limitele Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, în forma actuală, sunt evidente. Încredinţarea atribuţiilor de coordonare a politicilor privind românii din Diaspora trebuie acordată la un nivel de responsabilitate ridicat, eventual unui viceprim-ministru, într-o structură guvernamentală optimizată, dublată, în perspectivă, de agenţii guvernamentale specifice”, a mai scris liderul USR.

Cifrele depopulării

România a pierdut peste 3,6 milioane de oameni în ultimele două decenii.

De la an la an suntem tot mai puţini. Confirmarea vine chiar de la Institutul Naţional de Statistică, potrivit căruia 40% din declinul demografic înregistrat de ţara noastră ale legătură directă cu migraţia. Numai anul trecut au plecat din ţară 220.000 de români. Mai grav e faptul că aproape jumătate din cei care au emigrat sunt tineri cu vârste cuprinse între 15 – 34 de ani.

Concret, în 2017 au părăsit ţara 31.423 de tineri cu vârste cuprinse între 20 – 24 de ani, 37.457 de persoane cu vârste cuprinse între 25 – 29 de ani şi 26.027 de tineri cu vârste cuprinse între 30-34 de ani. Condiţiile nesatisfăcătoare din România sunt un motiv pentru plecările masive în rândul tinerilor, deşi tendinţe de a pleca există şi în rândul celor trecuţi de 50 de ani, se mai arată în statisticile INS.

România ar putea ajunge la o populaţie de 14,5 milioane de locuitori în anul 2050, potrivit unor estimări făcute de Organizaţia Naţiunilor Unite. Astfel, spun experţii, declinul demografic se va adânci de la un an la altul. Statisticile INS notează că la 1 ianuarie 2018, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 10,498 de milioane de persoane, în scădere cu cu 0,3% faţă 1 ianuarie 2017. Totodată, populaţia feminină la 1 ianuarie 2018 a fost de 9,980 milioane persoane, în scădere cu 0,6% faţă de aceeaşi dată a anului precedent. Şi procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit comparativ cu ianuarie 2017, remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice, de 65 de ani şi peste. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 114,4 (la 1 ianuarie 2017) la 116,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2018).

Localități depopulate

Bălan, localitate dependenta de minele de cupru care sunt acum închise este orașul cu ritmul cel mai rapid de depopulare din România, pierzând intre 1990 si 2012 peste 52% din populație.

Asa reiese din cifrele care stau la baza proiectului de lege a guvernului privind reclasificarea localităților din România.

Conform datelor guvernului, aproape 50 de orașe si municipii din România au pierdut, fiecare, peste 20% din locuitori intre 1990 si 2012.

Dramatica este situatia si in Moldova Noua, a carei populatie a scazut cu 36%, in Anina, care a pierdut 34% dintre locuitori, si Mediaș, cu o scadere de 31%

Reconversia de la industria comunista către turism si alte servicii nu a funcționat decât parțial in cazul Brașovului, care a pierdut 76.000 de locuitori, dar care reprezinta, totuși, numai 21% din populație.

Mai puțin reușita a fost reconversia in cazul localităților de pe Valea Prahovei, unde turismul si comerțul nu au reușit sa creeze suficiente locuri de munca: Predeal a pierdut 36% din populație, Sinaia 28%, Azuga 26%, iar Bușteniul 23% din populație.

Reșita și Hunedoara, fostele « citadele » ale industriei metalurgice au pierdut 26% si respectiv 24% din locuitori, in timp ce traficul naval mult mai scăzut si cvasi-dispariția industriei piscicole a redus populația Sulinei cu 27%.

In alte cazuri, după toate aparentele, emigrația a jucat un rol important, cum ar fi in cazul localităților Milișăuți, din jud. Suceava, a cărei populație a scăzut cu 36% sau Gătaia, din jud. Timiș, a cărei populație a scăzut cu 32%.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.