Numele cartierelor bucureştene îşi au originea nu doar într-o serie de întâmplări, denumirile fiind legate mai ales de evoluţia aşezărilor din jurul oraşului.
„Au fost atâtea întâmplări care au legat spaţii care s-au dezvoltat nu numai în jurul legendelor, dar au atras şi o populaţie care dorea să se profesionalizeze şi nu să rămână doar în domeniul rural, ca săteni sau şerbi, până dincolo de 1907. Şi atunci, oraşul era o poartă de eliberare, printr-o profesie. Iar toate vetrele acestea de sate, din preajma Bucureştiului, până să se lipească de oraş, au fermentat profesional această populaţie şi au pregătit-o, mai ales a doua generaţie, copiii care se nasc din părinţi care le colonizează”, a declarat pentru AGERPRES istoricul şi antropologul Adrian Majuru, directorul general al Muzeului Municipiului Bucureşti.
Istoricul afirmă că denumirea multor cartiere din Bucureşti este legată de vechile vetre săteşti, „care au fost, apoi, prin urbanizare, topite în târgul medieval şi în oraşul modern”.
„Astfel de vetre săteşti evident că aveau o dezvoltare în jurul unei parohii, pentru că parohia ţinea catastiful cu plătitorii de taxe, care taxe plecau apoi la Domnie, preoţii fiind cam singurii ştiutori de carte, o bună perioadă de timp. (…) Aceste sate au luat fie denumirea unui toponim, cum a fost Oţetari, de pildă, avem stradă şi biserică, sau numele unui ctitor, ori a unui apropiat ctitorului şi care a participat în felul acesta la ridicarea bisericii, pentru că de biserică e vorba aici – cazul Mântuleasa, de pildă. Sau ţineau de o demografie dominantă, cum a fost Mahalaua Negustori, că avem şi strada”, explică Majuru.
Ulterior, pe locul domeniului boieresc sau al bisericii ctitorite de o anumită persoană care îi dă şi numele, alţi boieri, alte familii ridică o instituţie, un aşezământ, dar zona păstrează denumirea iniţială. În acest sens, istoricul dă ca exemplu toponimul „Colţea”.
Numele cartierele bucureştene. Originea Cartierelor Militari și Ghencea
Potrivit acestuia, Militari, de la care şi-a luat numele viitorul cartier, a fost o comună, iar Drumul Taberei era, până în anii ’50 – ’60 poligon de tragere, de aici denumirea de mai târziu.
Despre numele Cartierului Ghencea, Adrian Majuru a spus că acesta are legătură cu biserica, anterioară cartierului şi care, prin tradiţie, aminteşte de ctitorul lăcaşului de cult, „un arnăut de origine albaneză Ghenci-Aga, aga fiind, de fapt poziţia lui militară”.
În ceea ce priveşte denumirea Cartierului Giuleşti, acesta susţine că vine de la boierii Giuleşti care aveau un domeniu în zona respectivă.
Cetățeanul TV
