Colegiul Național Gheorghe Lazăr, mândria Sectorului 5

Lazar

Dintotdeauna, în București, și în România, au existat înaintași – bărbați de stat, miniștri vizionari, vrednici diriguitori ai „trebilor” Țării, care au știut că România nu se poate ridica fără Educație.

Iar în Capitala țării cu atât mai mult a fost impulsionată „dragostea de învățătură, de carte”. Iar Capitala are, slavă Domnului!, multe școli care încă mai produc valori într-o multitudine de domenii. Una dintre aceste școli prestigioase este Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, „școala de lângă Cișmigiu”. Tocmai de aceea, și primăria sectorului 5, și Centrul Cultural și de Tineret „Ștefan Iordache” sunt permanent alături de dascălii și elevii valorosului lăcaș de educație și de cultură din inima Bucureștilor.   

CITEȘTE ȘI Sectorul 5: Excursii de sute de mii de euro pe bani publici scoase la iveală de Piedone

Vodă Cuza, întemeietorul “școlii Gheorghe Lazăr

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza înființează pe 18 ianuarie 1860 al doilea gimnaziu în limba română din București și îi dă numele „domnului Gheorghe Lazăr, cel care ,,a restituat limba română în dreptul său de limbă de studiu și a fost reîntemeietorul școalelor naționale”. Ziua liceului se va sărbători de atunci la această dată, când școala și-a deschis porțile. 

Carol I decretează înființarea liceului

Decretul înființării liceului poartă semnătura regelui Carol I și data de 20 mai 1890.  În toamna lui 1890 se inaugurează noul local de lângă Cișmigiu. Noua construcție, proiectată de arhitectul F. G. Muntureanu, cu studii în Anglia, este o bijuterie arhitectonică, de o sobrietate elegantă, îmbinând mai multe stiluri: de la cel brâncovenesc până la cel neoclasic englez. Nu întâmplător Lazărul a fost comparat cu liceele pariziene din preajma Grădinii Luxembourg.

Reforma lui Spiru Haret face din liceul Lazăr un adevărat centru cultural

Liceul Lazăr este, mai ales după 1900, unul dintre avanposturile reformei învățământului, inițiate de Spiru Haret. Sub autoritatea unor directori precum D. Mirescu, V. I. Păun sau Marin Dumitrescu și a unor profesori de elită ca Scarlat Demetrescu, V. Atanasiu, Simion Radian, Marcel Brândză, Eftimie Metaxa, Dimitrie Ionescu, liceul devine un centru de inițiative didactice extraordinare: înființarea unui muzeu (1920) și a unei biblioteci (1910), cea mai modernă sală de sport din Capitală (1905-1909), societatea sportivă „Viitorul” a elevilor lăzăriști (1901), organizația de cercetași (1913), corul și orchestra liceului (1860; 1876), echipele de teatru, dansuri și gimnastică, cercul de desen, serbările școlare fastuoase etc.

Ion Barbu, poet și matematician „lăzărist

Lazar
Ion Barbu

În 1931 se construiește noua aripă dinspre Cișmigiu a liceului, la inițiativa adunării generale a părinților, fapt care a permis amenajarea noilor laboratoare, a elegantului amfiteatru, a bufetului de la demisol.

Prin activitatea unor profesori de matematică, științe naturale și fizică-chimie, prin organizarea de cercuri științifice, prin activități experimentale, prin excursii de cercetare, se accentuează cu timpul latura „realistă” a liceului. Deși au existat între cele două războaie societăți de lectură, reviste școlare de prestigiu și cercuri literare, nu acestea au format specificul școlii. De exemplu, la cercul de matematică al profesorului I. Banciu s-a format matematicianul Dan Barbilian, premiat la toate concursurile „Gazetei matematice”.

Artiștii de la „Lazăr

Activitățile extrașcolare sunt, probabil, cea mai frumoasă tradiție a lăzăriștilor, păstrată până astăzi. De pildă, orchestra liceului, condusă de profesorul Al. Nicolescu, prezintă între 1932-1943 numeroase concerte la Ateneul Român, pe scenele teatrelor, la Radio, câștigă medalii de aur la concursurile „Tinerimii române”. Aici se formează violonistul Mihai Constantinescu, prim maestru al Filarmonicii Române. O altă activitate de marcă este cea jurnalistică. Prima  revistă a liceului a apărut în 1919, se numea „Zboruri” și a fost înființată de Camil Pestrescu. Revista încuraja eseul filozofic, poezia modernă cultivată la cenaclul „Sburătorul”, literatura de idei. Au urmat alte reviste și multe premii la concursurile specifice – „Pentru noi”, „Gânduri curate”, „O geană de lumină” (sub conducerea lui Al. Graur) și „Speranțe”, înființată de Alexandru Mitru și consolidată de Tudor Opriș, revistă cu o lungă carieră. Din 2010, revista colegiului se numește LZR și apare trimestrial.

O dovadă a aprecierii înaltei valori a Colegiului “Lazăr” este și acordarea Ordinului „Meritul pentru învățământ” în gradul de „Ofițer”, care i s-a acordat de către Președinția României în anul 2010. 

Pepiniera marilor valori

Lazar
George Călinescu, Camil Petrescu și Tudor Vianu, absolvenți șa Lazăr

Lista absolvenților de prestigiu este foarte lungă, printre foștii lăzăriști numărându-se George Calinescu, Tudor Vianu, Camil Petrescu, Ion Barbu, Costin Nenițescu.

“Gheorghe Lazăr” se poate mândri și cu mulți artiști. Pe băncile sale au stat și Florian Pittiș, Anda Călugăreanu, Dan Tufaru, Mișu Cernea, Rodica Popescu Bitănescu, Aimee Iacobescu, marele regizor și actor Liviu Ciulei, Dinu Cocea și mulți alții, mai tineri – Gianina Corondan, Zoia Alecu, Mircea Vintilă, Florin Piersic Jr, Gabriel Coveșeanu (Cove), Dana Rogoz.

Printre absolvenții lăzăriști se numără politicieni și oameni de afaceri, precum Alexandru Athanasiu, Valeriu Stoica, Corina Crețu, Dan Darabont, Rovana Plumb, Doru Viorel Ursu, Măriuca Talpeș.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here