În contextul recentelor evenimente politice din România, tema atribuțiilor unui președinte interimar a devenit relevantă. Ilie Bolojan va fi al treilea președinte interimar al României, după Nicolae Văcăroiu (2007) și Crin Antonescu (2012).
CITEŞTE ŞI: Crin Antonescu, prima reacţie după demisia lui Iohannis: Nu cred ca avem motive să dramatizam
Precedentele au fost date de suspendarea președintelui Traian Băsescu, urmată de fiecare dată de eșecul referendumului de demitere.
Constituția României prevede în mod clar ce poate și ce nu poate face un președinte interimar, stabilind limite precise asupra exercitării mandatului său temporar.
Cine poate asigura interimatul?
Potrivit articolului 98 din Constituție, în cazul vacanței funcției de președinte, al suspendării acestuia din funcție sau al imposibilității temporare de a-și exercita atribuțiile, interimatul este asigurat în ordine de:
Președintele Camerei Deputaților, în cazul în care președintele Senatului nu poate prelua această funcție.
Mandatul interimar este limitat la maximum trei luni, perioadă în care Guvernul este obligat să organizeze alegeri prezidențiale. În acest sens, demisia lui Klaus Iohannis a venit la timp pentru a se încadra în calendarul deja stabilit de Guvern pentru alegerile prezidențiale.
Ce nu poate face un președinte interimar?
Conform articolului 98, alineatul (2), un președinte interimar nu poate exercita atribuțiile prevăzute la articolele 88-90 din Constituție, ceea ce înseamnă Că:
Nu poate adresa mesaje Parlamentului (art. 88);
Nu poate dizolva Parlamentul (art. 89);
Nu poate cere organizarea unui referendum (art. 90).
Aceste limitări sunt impuse pentru a preveni posibile abuzuri de putere și pentru a garanta că președintele interimar nu poate lua decizii de natură să afecteze stabilitatea politică și legislativă a țării.
Ce atribuții are un președinte interimar?
În schimb, un președinte interimar poate îndeplini celelalte atribuții ale președintelui, cum ar fi:
Promulgarea legilor (cu excepția celor pe care le-ar putea retrimite Parlamentului pentru reexaminare, prerogativă care nu îi este permisă unui interimar).
Reprezentarea României în relațiile internaționale, dar fără a putea încheia tratate internaționale de importanță majoră.
Atribuțiile din domeniul apărării și securității naționale, inclusiv comanda forțelor armate, însă nu poate institui starea de urgență sau de asediu (art. 93).
Ce riscuri există pentru un președinte interimar?
Un aspect important este că un președinte interimar poate fi tras la răspundere dacă săvârșește fapte grave care încalcă prevederile Constituției. În acest caz, se aplică procedura de suspendare prevăzută la articolul 95.
Concluzie
Ca percepție publică, președintele interimar are un rol mai degrabă administrativ, fără puteri decizionale majore. El trebuie să asigure continuitatea instituțională, fără să afecteze echilibrul politic. Limitările impuse de Constituție au rolul de a împiedica orice posibilă influență abuzivă asupra cursului politic al țării și de a asigura că alegerile pentru un nou președinte sunt organizate corect și democratic. Cu toate acestea, sunt puține atribuții la care un președinte interimar nu are acces, impactul acestuia fiind unul major în măsura în care dorește să se implice mai puternic în chestiunile politice și administrative.
Cetățeanul TV