UPDATE. Necazuri pentru apropiații lui Dagnea. CCR a decis că ancheta în Dosarul Belina poate continua

Sevil Shhaideh
Sevil Shhaideh, nominalizată pentru funcția de premier de „nașul” Liviu Dragnea, legături suspecte cu parteneri ai „Mafiei legumelor”

CCR a respins sesizarea depusă de către preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu în legătură cu Dosarul Belina, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern. Curtea afirmă că hotărârile de Guvern invocate în acest dosar pot face obiectul cercetării penale.

UPDATE. „Curtea, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, a respins sesizarea şi a constatat că nu există conflict de natură constituţională între Guvernul României şi Ministerul Public – DNA. Motivele le veţi afla foarte pe scurt în comunicatul de presă”, a anunţat preşedintele Curţii, Valer Dorneanu.

În comunicatul Curţii, sunt prezentate pe scurt argumentele în favoarea deciziei.

„În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a constatat că nu există conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României, pe de o parte, şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de altă parte”, anunţă CCR.

Curtea Constituţională explică faptul că hotărârile de Guvern aflate la baza Dosarului Belina pot face obiectul cercetării penale.

„În esenţă, Curtea a avut în vedere faptul că Hotărârea Guvernului nr.858/2013 şi Hotărârea Guvernului nr.943/2013 sunt acte administrative individuale, a căror adoptare/emitere pot face obiectul cercetării penale în legătură cu stabilirea existenţei unor fapte penale care au precedat sau însoţit adoptarea/emiterea lor. Curtea a mai reţinut că nu există o similitudine între prezenta cauză şi Decizia nr.68/2017, considerentele de principiu ale acesteia din urmă vizând actele normative, nu şi pe cele individuale”, precizează instituţia.

În sesizarea depusă la CCR, Tăriceanu semnala conflictul juridic intervenit ca urmare a cercetării penale a Direcţiei Naţionale Anticorupţiei asupra legalităţii Hotarârii Guvernului nr. 858/2013, respectiv, a Hotărârii Guvernului nr. 943/2013.

”În documentul înaintat Curţii Constituţionale a României se precizează: actele şi faptele concrete expuse în sesizare dovedesc existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi D.N.A. – componentă a Ministerului Public, care constă în declanşarea unei proceduri de urmărire penală în legătură cu adoptarea unor hotărâri de guvern. Or, potrivit celor statuate chiar de către Curtea Constituţională, adoptarea hotărârilor de Guvern dă expresie competenţei originare a Guvernului”, a precizat preşedintele Senatului.

ȘTIREA INIȚIALĂ. După dezbaterile din 16 noiembrie, CCR a decis amânarea cauzei pentru astăzi, pentru „aprofundare”.

”Nu se va repune pe rol, s-au amânat deliberările. N-am cerut niciun fel de explicaţii, nici informaţii suplimentare, pur şi simplu pentru o analiză mai aprofundată a datelor care sunt deja în dosar, inclusiv cu privire la punctele de vedere susţinute astăzi în şedinţă”, a declarat atunci preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

Întrebat dacă practica judiciară existentă deja în materie poate constitui un factor important în decizia Curţii, Dorneanu a replicat: ”Noi ne luăm după Constituţie, după practica noastră, nu eliminăm niciodată hotărârile pe care le dau instanţele judecătoreşti, dacă ele sunt necesare cauzei şi ne pot influenţa”.

În şedinţa din 16 noiembrie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, le-a prezentat judecătorilor CCR argumentele Guvernului în favoarea acestei sesizări, susţinând că aceasta este admisibilă. Întrebat de jurnalişti de ce a venit la CCR să susţină sesizarea lui Tăriceanu, Tudorel Toader a spus că aşa l-a rugat premierul.

„Decizia nu va fi de speţă, ci una de principiu, care va delimita competenţele Ministerului Public în raport cu Guvernul. (…) Preşedintele Senatului vrea să afle dacă este legal ca DNA să verifice legalitatea sau oportunitatea unei Hotărâri de Guvern. (…) Noi considerăm că sesizarea este admisibilă”, le-a spus Toader judecătorilor CCR.

El a susţinut că, în opinia Guvernului, această sesizare este admisibilă, arătând că DNA nu poate ancheta legalitatea, oportunitatea sau circumstanţele emiterii unei Hotărâri de Guvern, pentru că legalitatea unui astfel de act normativ este de competenţa instanţei de contencios administrativ.

”Jurisprudenţa CCR este bogată, făcând partajarea competenţelor celor două autorităţi. Că actele puterii executive sunt cenzurate pe calea contenciosului administrativ s-a statuat prin decizia 594/2008. Sancţiunea aplicată pentru nerespectarea dispoziţiilor legale, în procedura de elaborare, de adoptare a unei hotărâri de guvern este una de drept extrapenal, respectiv constatarea nelegalităţii hotărârii de guvern de către instanţele de contencios administrativ cu consecinţa lipsirii acestor acte de efecte juridice”, a afirmat ministrul Justiţiei.

El a mai susţinut în faţa judecătorilor CCR că DNA are posibilitatea doar să declanşeze mecanisme constituţionale de verificare a legalităţii unei Hotărâri de Guvern, prin sesizarea instanţei de contencios, însă nu i se poate substitui.

În sesizarea depusă la CCR, Tăriceanu arată conflictul juridic intervenit ca urmare a cercetării penale a Direcţiei Naţionale Anticorupţiei asupra legalităţii Hotarârii Guvernului nr. 858/2013, respectiv, a Hotărârii Guvernului nr. 943/2013.

”În documentul înaintat Curţii Constituţionale a României se precizează: actele şi faptele concrete expuse în sesizare dovedesc existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi D.N.A. – componentă a Ministerului Public, care constă în declanşarea unei proceduri de urmărire penală în legătură cu adoptarea unor hotărâri de guvern. Or, potrivit celor statuate chiar de către Curtea Constituţională, adoptarea hotărârilor de Guvern dă expresie competenţei originare a Guvernului”, a precizat preşedintele Senatului.

Călin Popescu Tăriceanu a solicitat CCR să constate existenţa conflictului juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de o parte, şi Guvernul României pe de altă parte; să constate cauza conflictului: Ministerul Public – Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a arogat competenţa de anchetare a circumstanţelor, împrejurărilor, oportunităţii şi legalităţii elaborării celor două hotărâri de Guvern; să statueze că, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstanţele, împrejurările, oportunitatea şi legalitatea hotarârilor de Guvern.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, la finalul lunii septembrie, după ce DNA a anunţat anchetarea transferului braţului Pavel şi a insulei Belina din proprietatea statului în cea a Consiliului Judeţean Teleorman prin Hotărâre de Guvern (HG), că decizia privind sesizarea CCR în legătură cu posibilitatea ca procurorii să ancheteze HG-uri revine Executivului, însă redactarea documentului este făcută de Ministerul Justiţiei. El a precizat atunci că judecătorii constituţionali vor trebui să precizeze dacă, în condiţiile în care deja Curtea a stabilit că procurorii nu pot face anchete în ceea ce priveşte ordonanţele, pot face astfel de anchete vizând hotărârile de guvern.

Ca urmare a declaraţiilor lui Toader, DNA a sesizat CSM, apreciind că acestea sunt de natură să afecteze independenţa sistemului judiciar şi că ministrul a indus în opinia publică ideea că activitatea procurorilor nu se desfăşoară în limitele cadrului legal.

O zi mai târziu, Liviu Dragnea a spus că, atunci când ministrul Justiţiei va veni cu proiectul de sesizare, Guvernul va sesiza CCR, liderul PSD adăugând: ”dacă ministrul vine într-adevăr”.

Tudorel Toader nu a mai prezentat însă în Guvern proiectul de sesizare a CCR, iar pe 9 octombrie Liviu Dragnea a anunţat, după o întâlnire cu preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, că acesta din urmă va sesiza Curtea Constituţională.

În aceeaşi zi, câteva ore mai târziu, Tăriceanu, l-a contrazis pe liderul spunând că nu a luat nicio decizie în privinţa sesizării Curţii Constituţionale pe dosarul Belina, ci doar a cerut serviciilor din cadrul Senatului, celor care sunt specialişti în drept constituţional, să facă o analiză, pentru a constata dacă există o bază solidă pentru sesizarea CCR în privinţa unui potenţial conflict între Guvern şi DNA.

Pe 22 septembrie, DNA a anunţat că vicepremierul Sevil Shhaideh este suspectă de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu când era secretar de stat la MDRAP, într-un dosar conform căruia, în 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea CJ Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.

Potrivit ordonanţei întocmite de procurori, în anul 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel (cu suprafaţă de 278,78 hectare, respectiv 45 hectare), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.

Pentru realizarea transferului de proprietate au fost adoptate H.G. 943/2013, act cu caracter individual şi HG 858/2013, act cu caracter normativ, acte prin care au fost încălcate prevederi din: Constituţiei României, Legea apelor 107/1996, Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, O.U.G. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”, Legea 115/1999 a responsabilităţii ministeriale, Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

Totodată, au fost făcute notări în cărţile funciare ale celor două imobile (insula Belina şi braţul Pavel) cu încălcarea dispoziţiilor din Codul Civil, pentru a ascunde titularul dreptului de închiriere şi pentru a facilita adoptarea hotărârilor de guvern menţionate.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here