Președintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legile bugetului de stat pe anul 2025 și a bugetului asigurărilor sociale pe anul 2025, anunță Administrația Prezidențială.
CITEŞTE ŞI: Să fie cântecul de lebăda al lui Iohannis? A decorat trei judecători ai CCR
Președintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretele pentru promulgarea Legii bugetului de stat pe anul 2025 și pentru promulgarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025. Deputații și senatorii României au votat, miercuri, legea bugetului de stat pe 2025. Au fost de 254 de parlamentari care au votat „pentru” și 192 care au votat „împotrivă”
În urma dezbaterilor din Plenul reunit, a fost votată legea bugetului de stat pe 2025. Au fost 254 de voturi „pentru” și 192 de voturi „împotrivă”.
Explicațiile premierului despre Buget
Premierul Marcel Ciolacu a spus, despre bugetul de stat din anul 2025, că unii spun că bugetul este optimist, alții că este de austeritate, „dar este un buget de dezvoltare”. În timpul discursului, din sală s-a strigat „demisia”.
„Vreau să dau câteva explicații generale despre modul în care am construit bugetul pe 2025, anticipând și o serie de critici care vor veni sigur și azi. Sunt două mari atacuri împotriva acestui buget – în mod paradoxal, aflate în totală antiteză una față de cealaltă. Unii spun că este un buget de austeritate. Ceilalți spun că, dimpotrivă, este un buget optimist și că statul cheltuie prea mult. Austeritate înseamnă ce s-a făcut în 2010: s-au tăiat salariile bugetarilor și pensiile, s-a mărit TVA-ul și s-au luat bani cu împrumut de la FMI. Noi nu ne atingem de veniturile aflate în plată ale românilor. Nici la pensii, unde anul trecut a existat o creștere medie de 40%, nici la salarii unde a existat o majorare anuală de aproape 25%. Nu creștem TVA, fiindcă am lovi în nivelul de trai al populației, în special al celor cu venituri mici. Și nu avem nevoie de banii FMI, folosim fonduri europene și bani din PNRR”, a declarat Marcel Ciolacu.
Investiţii majorate
Premierul a mai spus că bugetul are cea mai mare alocare de resurse din finanțări europene de la aderarea europeană, investiții majorate la 150 de miliarde de lei pe an, bani în plus pentru spitale și servicii medicale, pentru educație, pentru dezvoltare regională și pentru infrastructură.
„Să trecem la cealaltă critică – bugetul este prea generos cu cheltuielile. Am auzit un cunoscut om de afaceri care spunea că bugetul țării ar trebui să fie sinonim cu cel al unei firme, să nu ai costuri mai mari decât veniturile. Adică, dacă ai deficit bugetar este ceva rău. Este o abordare extrem de simplistă, care nu ține cont de realitățile țării și mai ales, de contextul economic de dezvoltare în care se află România. Nu există stat european modern care să nu se fi dezvoltat, ca și noi, făcând deficite bugetare semnificative. Spania, Italia, Franța, Portugalia, Belgia sau Grecia și alte țări moderne ale continentului au cheltuit masiv – și nu doar din bani europeni. Dacă ne uităm la gradul lor de îndatorare publică și îl comparăm cu al României, suntem la jumătate din ponderea lor! Iar 2025 și 2026 sunt anii de vârf ai dezvoltării noastre – aceasta este adevărul acceptat de partenerii din Comisia Europeană prin Planul Bugetar Structural. Am câștigat o fereastră uriașă de timp pentru a ne dezvolta țara, 7 ani, și am de gând să o folosesc la maximum, în același timp cu a onora la virgulă angajamentul luat în fața Comisiei de a reduce deficitul și a ne încadra în 7% din PIB”, a adăugat premierul.
Cetățeanul TV
