Postul Paştilor, Păresimile sau Patruzecimea, reprezintă cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.
CITEŞTE ŞI: Bolojan, mesaj după summitul de la Londra: Garanțiile de securitate nu pot fi asigurate fără SUA
Această perioadă de postire şi rugăciune precede Sfintele Paşti şi are o profundă semnificaţie spirituală, fiind un timp de pregătire sufletească pentru credincioşi.
Postul Paştilor durează 40 de zile, de la 15 martie până la 1 mai, şi este considerat cel mai important dintre toate posturile Bisericii Ortodoxe. Originea sa se regăseşte încă din primele secole creştine, când durata şi felul postirii variau considerabil de la o comunitate la alta. Unii credincioşi posteau o singură zi (Vinerea Patimilor), alţii două zile (vineri şi sâmbătă), iar alţii se abţineau de la hrană chiar şi timp de şase săptămâni, arată Doxologia.ro.
Ce se recomandă
Denumirea de Păresimi provine din latinescul „quadragesima”, iar cea de Patruzecime vine din grecescul „Τεσσαρακοστή” (îsemnând patruzeci), având legătură cu postul de 40 de zile ţinut de Mântuitorul înainte de începerea activităţii Sale publice. Sinodul I Ecumenic a consacrat durata de 40 de zile a acestui post, care se încheie în vinerea dinaintea Sâmbetei lui Lazăr. Ultima săptămână, Săptămâna Patimilor, este inclusă într-un regim mai aspru de postire şi rugăciune.Potrivit părintelui Ene Branişte, autorul lucrării „Liturgica generală”, în trecut, Postul Paştilor era mult mai sever decât în prezent. Toate zilele erau de ajunare totală, ceea ce înseamna abstinenţă completă de la mâncare şi băutură până la Ceasul al IX-lea (aproximativ ora 15:00-16:00), cu excepţia zilelor de sâmbătă şi duminică. De-a lungul timpului, rânduiala postului a fost uşurată, dar a rămas un timp de rugăciune şi reflecţie profundă.
Biserica nu recomandă extremele, astfel că există două zile cu dezlegare la peşte, untdelemn şi vin: Buna Vestire (25 martie) şi Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile, 25 aprilie). Totodată, în această perioadă sunt interzise nunţile şi serbarea zilelor onomastice, deoarece acestea sunt, în general, asociate cu petreceri şi veselie, care nu corespund spiritului de smerenie şi pocăinţă al Postului Mare. În trecut, chiar şi legile statului bizantin interziceau petrecerile, jocurile şi spectacolele în timpul postului.Scopul Postului Paştilor este de a pregăti credincioşii pentru întâmpinarea Patimilor şi Învierii Domnului. Iniţial, el era destinat catehumenilor, adică celor care urmau să fie botezaţi în noaptea de Paşti, dar în timp, a devenit o perioadă esenţială de curăţire sufletească pentru toţi credincioşii ortodocşi.
Cetățeanul TV
