Premierul Nicolae Ciucă ocupă primul loc ca vizibilitate şi în luna mai. Pe locul al doilea se situează ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu, urmat de ministrul Energiei Virgil Popescu, ambii având un avans spectaculos comparativ cu luna precedentă.
În schimb, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, care a ocupat poziţia a doua în top, coboară pe locul 11, conform Barometrului vizibilităţii miniştrilor, o analiză realizată de News.ro şi de Agenţia de monitorizare Klarmedia, pe baza monitorizării presei scrise şi online.
CITEŞTE ŞI: Predoiu habar n-are dacă Franţa vrea să-l extrădeze pe Paul de România: Nu am fost solicitaţi!
Prim-ministrul Nicolae Ciucă are 15.088 de menţiuni în presa scrisă şi online, în contextul discuţiilor din coaliţie privind moficiările fiscale, al anunţurilor referitoare la limitarea angajărilor la stat, dar şi al declaraţiilor făcute la aniversarea PNL.
Cîmpeanu, pe locul 2
Pe poziţia a doua în top, cu peste 4.000 de menţiuni, este ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu, care urcă spectaculos în topul lunii mai, comparativ cu luna precedentă, când s-a situat pe locul 13, pe fondul declaraţiilor referitoare la noi măsuri în educaţie, privind organizarea examenelor de evaluare naţională şi de bacalaureat, privind semnificaţia şi importanţa notelor, cărora consideră că li se acordă o prea mare importanţă, despre calitatea actului de educaţie.
Tot cu peste 4.000 de menţiuni, ministrul Energiei Virgil Popescu urcă de pe locul 8 în aprilie, pe poziţia a treia în luna mai, vizibilitatea fiindu-i dată de declaraţiile referitoare la renunţarea la importurile de petrol şi la livrările de gaze din Rusia, dar şi de dezbaterile şi disputa cu AUR pe tema legii offshore.
Pe locul al patrulea, cu 3.655 de menţiuni în presa scrisă şi online, se află ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, care îşi menţine locul din luna aprilie datorită declaraţiilor pe tema licitaţiilor pentru autostrada Buzău-Focşani, a necesităţii unui nou terminal la Aeroportul „Henri Coandă”, dar şi despre perspectiva construirii unui aeroport la Galaţi şi deschiderea podului de la Brăila, compania Tarom, autostrada Ploieşti – Braşov, litigiile dintre firme şi CNAIR, dar şi pe teme politice.
Următorul în top este ministrul Apărării Vasile Dîncu, care îşi păstrează şi el poziţia de luna precedentă, vârfuri de vizibilitate fiind înregistrate odată cu declaraţiile referitoare la situaţia din industria de apărare şi a celor făcute la semnarea memorandumului între Romarm, Electromecanica şi Raytheon Missiles & Defense pentru fabricarea de rachete interceptoare SkyCeptor în România. De asemenea, afirmaţii referitoare la războiul din Ucraina, planurile pentru Institutul Cantacuzino şi angajările din Armată sunt alte subiecte care l-au adus pe ministru în atenţia publică.
Locul 6 revine ministrului de Externe Bogdan Aurescu, după locul al treilea în aprilie, prezenţa semnificativă în presa scrisă şi online fiind dată de anunţul referitor la reluarea activităţii Ambasadei României la Kiev, dar şi de participarea la reuniunea miniştrilor de Externe ai NATO, unde a arătat că România este gata să sprijine un proces rapid de aderare a Finlandei şi Suediei la NATO, afimând totodată şi că noul Concept Strategic al alianţei trebuie să fie centrat pe apărarea colectivă şi să reflecte faptul că Rusia va rămâne principala ameninţare la adresa Alianţei.
Ministrul Proiectelor Europene Marcel Boloş urcă pe locul 7, după ce s-a aflat în a doua jumătate a clasamentului, schimbare datorată prezenţei în presa scrisă şi online cu ocazia numirii sale în funcţie, dar şi a declaraţiilor vizând tichetele sociale, ajustarea preţului la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, ca urmare a creşterii preţului materialelor de construcţii, legea pensiilor, renegocierea PNRR şi reorganizarea ministerului pe care îl conduce.
Ministrul de Interne Lucian Bode coboară de pe locul 6 pe locul 8, cu cele mai multe menţiuni în contextul declaraţiilor făcute cu ocazia scandalului microfonului găsit în biroul şefului DSU Raed Arafat, a cazului românului din Marea Britanie suspectat de implicare în atacuri informatice asupra unor site-uri din România revendicate de gruparea pro-rusă Killnet, dar şi pe fondul mai multor declaraţii politice, inclusiv cu ocazia aniversării a 147 de ani de către PNL.
Deşi are aproximativ acelaşi număr de menţiuni ca şi în luna aprilie, ministrul Muncii, Marius Budăi, coboară de pe locul 5 pe locul 9. Cele mai multe menţiuni referitoare la ministrul Muncii au fost legate de rediscutarea procentului din PNRR pentru pensii.
Predoiu, printre cei mai slabi
Ministrul Mediului, Tanczos Barna, coboară o poziţie, ajungând pe locul 10, cele mai multe menţiuni având legătură cu programul Rabla pentru electrocasnice, dar şi cu scandalul legat de prezenţa sa la Campionatul Mondial de Hochei de la Ljubljana, unde a fost intonat imnul secuiesc.
Ministrul PSD al Sănătăţii Alexandru Rafila coboară de pe locul al doilea în aprilie, pe locul 11 în luna mai, iar locul 12, cu 2.039 de menţiuni în presa scrisă şi online, revine ministrului Agriculturii Adrian Chesnoiu.
Pe următoarele poziţii, având între 1.552 şi 1.083 de menţiuni, se află ministrul Familiei Gabriela Firea, ministrul Dezvoltării Attila Cseke, vicepremierul Kelemen Hunor, ministrul Finanţelor Adrian Câciu, ministrul Economiei – Florin Spătaru şi ministrul Sportului Eduard Novak.
Pe ultimele locuri, cu sub 1.000 de menţiuni, sunt, în ordine, ministrul Culturii – Lucian Romaşcanu, ministrul Digitalizării – Sebastian Burduja, ministrul Justiţiei – Cătălin Predoiu, şi ministrul Turismului – Daniel Cadariu.
Cetățeanul TV
