Acuzații grave ale psihologilor la adresa conducerii Colegiului Psihologilor din România

Într-o scrisoare deschisă, semnată de Edmond Cracsner, președintele Filialei Teritoriale București a Colegiului Psihologilor din România (CPR), se arată că respectarea legii nu poate și nu trebuie să devină opțională. Astfel, șeful Comitetului director al CPR, Mihai Aniței, este acuzat că a convocat ilegal ședința Convenției naționale a Colegiului pentru data de 28 octombrie 2016.

Convocarea ședinței, care se face o dată la 4 ani (acest termen se împlinește abia în 2017) nu a fost nici măcar precedată de convenții ale filialelor teritoriale, așa cum prevede legea. În plus, cu doar o zi înainte de ședință, Mihai Aniței nu publicase ordinea de zi a întrunirii. Astfel, reprezentanții psihologilor care vor participa la ședință nu au fost informați ce decizii vor fi supuse adoptării.

Redăm integral conținutul scrisorii.

SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ PREȘEDINTELUI COLEGIULUI PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA

Încep acest demers considerând că importanța unei decizii informate rămâne de netăgăduit, iar respectarea legii nu poate și nu trebuie să devină opțională.

Având în vedere recentele derapaje ale unor reprezentanți ai conducerii profesionale sau administrative a Colegiului Psihologilor din România, care se adaugă nenumăratelor suspiciuni și acuzații vehiculate, cel puțin în ultimii 8 ani, cu privire la abuzuri, conflicte de interese și/sau ilegalități, toate de notorietate în spațiul public și la care nu am să fac trimitere detaliată acum, mă văd obligat să îmi exprim, încă o dată, un punct de vedere.

Aflându-ne cu doar câteva zile înaintea producerii unui nou abuz, încerc să previn ca acesta să genereze efecte și, totodată, sper să îi avertizez și pe cei care, din diferite motive, ar urma să fie implicați în comiterea unor greșeli.

În speță, este vorba despre Dispoziția nr. 12 din 19 iulie 2016 a Președintelui Comitetului director al CPR, privind convocarea  ședinței Convenției naționale a Colegiului Psihologilor din România.

Abuzul vizează procedura prin care a fost convocată și  urmează să se desfășoare Convenția națională din 28 octombrie, respectiv 25 noiembrie 2016, invocându-se ca temei legal, cel puțin lacunar și manipulativ, doar unele articole din Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.

Deși este excelent că există această lege, nu de puține ori s-a dovedit că este lacunară, că are nevoie de modificări și adăugiri imperios necesare deja de multă vreme și că, în aceste condiții, sunt posibile interpretări subiective și părtinitoare, dar care, totuși, la o mai atentă citire a legii, ar putea fi depășite.

Prin urmare, pe pagina de internet a Colegiului Psihologilor din România se află publicată dispoziția la care fac referire (http://www.copsi.ro/3385-dispozitie-pentru-convocarea-sedintei-conventiei-nationale-a-colegiului-psihologilor-din-romania), întemeiată pe  dispozițiile art. 51 alin. (1) din Normele de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005 raportate la dispozițiile  art. 41 lit. c) din Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, prin care președintele Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România a dispus convocarea sedinței Convenției naționale a Colegiului Psihologilor din România.

Nimic surprinzător, doar că  Art. 26 alin. (2) din legea anterior menționată prevede următoarele: Convenţia se întruneşte, de regulă, o dată la 4 ani. Ea se poate întruni în sesiune extraordinară la solicitarea majorităţii simple a membrilor Consiliului Colegiului. Așadar, situația prezentă comportă îndeplinirea obligatorie a unei condiții esențiale, dintre cele două posibile, dar: prima condiție (întrunirea, de regulă, o dată la 4 ani) nu este îndeplinită, cel puțin nu până în aprilie 2017, iar cea de-a doua condiție (sesiune extraordinară), a devenit opțională și lipsită de importanță pentru actuala conducere a Colegiului. Prin urmare, nerespectarea Art. 26 alin. (2) din legea anterior menționată crează premisele producerii unor abuzuri și ilegalități, deoarece, cu doar trei zile înainte de primul termen de desfășurare a ședinței Convenției naționale ne aflăm în următoarele situații paradoxale: nu se cunoaște ordinea de zi; nu au fost făcute publice și nu au fost aduse la cunoștința reprezentanților filialelor teritoriale în Convenția națională documentele care ar fi trebuit dezbătute; a fost încălcat dreptul membrilor filialelor teritoriale de a dezbate problemele specifice ale practicii profesionale curente, conform Art. 44 lit. a) din legea anterior menționată.

Considerăm că, pentru situația prezentată, invocarea ca temeiuri legale doar a dispozițiilor  art. 41 lit. c) din Legea nr. 213/2004 și a dispozițiilor art. 51 alin. (1) din Normele de aplicare a Legii nr. 213/2004, care nu disting clar și fără echivoc scopul și natura Convenției naționale, lasă loc interpretărilor și, mai departe, abuzurilor.

În consecință, solicit Președintelui Colegiului Psihologilor din România și Directorului Departamentului juridic și de comunicare să clarifice următoarele aspecte esențiale pentru desfășurarea Convenției naționale, astfel:

1. Care este scopul Convenției naționale din 28 octombrie, respectiv 25 noiembrie 2016, deoarece, în conformitate cu Art. 26 alin. (2), dacă ședința Convenției naționale nu are loc, de regulă, la 4 ani, se numește ședință extraordinară și atunci se convoacă la solicitarea majorităţii simple a membrilor Consiliului Colegiului, fapt pentru care cerem să se prezinte această solicitare.
2. Pentru ședința Convenției naționale, a fost consultat măcar un alt for de conducere a Colegiului sau a fost doar decizia unilaterală a Președintelui Colegiului?
3. De ce ședința Convenției naționale, dacă presupunem că îndeplinește prevederile Art. 27 din Legea nr. 213/2004, nu a fost precedată de convenții ale filialelor teritoriale?
4. De ce documentele care se doresc a fi aprobate în Convenția națională nu sunt supuse dezbaterii tuturor membrilor Colegiului Psihologilor din România?
5. Cum este de presupus că pot îndeplini un mandat din partea filialelor teritoriale reprezentanții în Convenția națională, atât timp cât Art. 27 nu a fost respectat?

În concluzie, consider că, în absența clarificărilor pentru problemele semnalate, dar și altele existente, nu se poate desfășura ședința Convenției naționale, pentru care nu au fost respectate procedurile legale și care, din nefericire, ar cheltui inutil finanțele Colegiului Psihologilor din România, ceea ce nu s-ar întâmpla pentru prima dată.

Președintele Filialei Teritoriale București

Psiholog principal dr.

Edmond CRACSNER